Pagini - Meniu

sâmbătă, 11 ianuarie 2014

SCENARIU DE LUNGMETRAJ- TULCEA CITY BLUES




TULCEA CITY BLUES


De


Mihai Gălățan




















FADE IN:

I

EXT. STRADĂ – AMIAZĂ

Iarnă. O fetiță îmbrăcată gros, cu ghiozdan în spate (Lili – 7 ani), se află la baza unui rând înzăpezit de scări. Încearcă să le escaladeze, dar prima treaptă e destul de înaltă pentru ea. Pe ecran apare pentru câteva secunde:

1976

Cu glas slab cere ajutor unui trecător, dar acesta își vede nestingherit de drum. Oamenii trec pe de-o parte și de alta a trotuarului, iar ea îi urmărește necăjită cu privirea.

EXT. STRADĂ – AMIAZĂ – PESTE CÂTEVA MINUTE

Lili plânge. În spatele ei, treapta cea mare are zăpada scobită, cu urme de mânuțe. Un bărbat se oprește în fața copilului. Nu i se văd decât cizmele cu toc și blugii evazați.

BĂRBATUL
No, de ce plângi, iepurașule? Vrei să urci?


LILI
(plângând)
Da.

BĂRBATUL
Of, of, of! Mica și pitica!

O suie pe treptă, apoi scoate din geantă un pachețel de hârtie pe care i-l întinde.

BĂRBATUL (CONT`D)
Ia!

LILI
Multumesc!

EXT. STRADĂ – AMIAZĂ – PESTE CÂTEVA MINUTE

Fetița desface pachețelul din mers. Scoate o plăcintă cu brânză. Ia o mușcătură. E bun.

INT. CAMERA LUI LILI – DUPĂ AMIAZĂ

Lili face lecții la masă. E mânjită de cerneală pe degete și la gură. Abecedarul e deschis la litera ,,e”, iar ea a ajuns la mijlocul primului rând. Se aude de afară motorul unei mașini, iar fetița lasă stiloul și se suie curioasă pe pervaz.

Lili POV: Un Trabant oprește la garaje. Portiera se deschide și coboară un tânăr cu barbă și părul lung. După îmbrăcăminte, este același ins care a ajutat-o să urce scările. El descuie, apoi depărtează ușile de tablă ale construcției.

Copila se întoarce la scris.

DISSOLVE TO:

MUZICA: GLIKON: SECOLUL VITEZEI(1976)

GENERIC

EXT. STRADA EMINESCU –AMIAZĂ

Genericul se derulează pe imaginea unei străzi aflată în vale, plină de copii cu săniuțe. Lili, împreună cu Cristi (9 ani) și Viorel țiganu` (8 ani) și-au legat săniile una de alta și fac trenulețul pe derdeluș. Cristi are năsucul murdar de sânge uscat. Râd și chiuie.

 Jos, ,,accidentele” se țin lanț- se răstoarnă săniile, intră unele în altele. Copiii se rostogolesc, fac pe morții, ca apoi să țâșnească vioi din zăpadă, recăpătându-și micile vehicole.

A doua tură. E rândul lui Cristi să conducă. Alina (2 ani) se pune în fața lor și îi studiază.

CRISTI
Alina, dă-te și tu ca să trecem! Alina, dă-te, te rog eu frumos!

Alina nu se dă, privind în continuare la cei trei cu ochi mari și limpezi- singura parte descoperită a trupușorului ei înfofolit.

CRISTI (CONT`D)
Nu te dai, treaba ta!

Convoiul se pornește la vale cu tot cu Alina, luată pe sus de forța impactului.

SFÂRȘITUL GENERICULUI

CUT TO:

EXT. FAȚA BLOCULUI- AMIAZĂ –PESTE PUȚIN TIMP

Bogdan Busuioc (12 ani) tușește din plămâni, pândind precum un animal de pradă printre copaci. Are hainele uscate și nu duce săniuță după el.

POV Bogdan Busuioc: Cei trei copii ajung în susul pârtiei. Acum singurul fără sânge la nas e Viorel.

Bogdan Busuioc fuge spre ei.

BOGDAN BUSUIOC
Mă lăsați și pe mine să mă dau cu voi? Că eu n-am sanie.

VIOREL
Hai!

LILI
(lui CRISTI)
Ce vrea Bogdan Busuioc?

CRISTI
Să se dea și el.

BOGDAN BUSUIOC
Da` cine conduce? Hai să ne dăm la ,,An tan te”! An tan te. Tize mane pe. Tize Mane compane. An tan te!

Bogdan Busuioc face numărătoarea cu Lili, Cristi și Viorel. Până aici toate bune. Cristi a ieșit afară. Acum Bogdan Busuioc se bagă și pe sine la numărătoare.

BOGDAN BUSUIOC (CONT`D)
An tan te. Tize mane pe. Tize mane compane. An tan ...te!

Copilul fentează, silabisind greșit în mod deliberat, deoarece urma să iasă el. Jocul fiind măsluit, iese Lili.

LILI
Eeee!

CUT TO:

EXT. FAȚA BLOCULUI –SEARĂ

Cei trei prieteni stau așezați pe săniuțe și discută. E aproape întuneric.


LILI
…și eram la sat la mamaia și mă uit pe cer și văd o farfurie zburătoare, așa, cu lumini…

CRISTI
Da, da` io odată am văzut un satelit. Un satelit se vede o dată la o mie de ani!

LILI
... și dup-aia tot pe cer au apărut diavolul și cu un înger și se băteau.

VIOREL
Da` io eram aici pe scări și era un băiat acolo și când s-a întors așa, avea gheare și s-a făcut roșu ca un drac.

LILI
și mai era o fată la sat, stătea în genunchi și scotea limba la Dumnezeu. Și fata aia a murit.

BACK TO:

EXT. FAȚA BLOCULUI -AMIAZĂ

LILI
(lui BOGDAN BUSUIOC)
Nu-i corect!

BOGDAN BUSUIOC
Uite, mai fac o dată: An tan te. Tize mane pe. Tize mane compane. An tan ...te!

Bogdan numără începând de la el. Iar fură la numărătoare, fiindcă din nou ar fi ieșit din joc.

CUT TO:


EXT: FAȚA BLOCULUI –AMIAZĂ

Cristi, Lili și Viorel caută melci în iarbă. A venit primăvara. Alina apare și ea.

LILI
Ia uite, Alina, melcușoru`, vezi? Ia zi: Melc melc, codobelc!

ALINA
Melc... coto-belc...

Lili îi dă melcul Alinei, să-l țină în mânuțele ei grăsune, de bebel. Alina îl apucă stângaci, cu două degete date cu ojă cojită și îl fărâmă fără să vrea.

CUT TO:


EXT: FAȚA BLOCULUI –AMIAZĂ

Cristi și Viorel țipă unul la altul:

CRISTI
Ba tu ești țigan!

VIOREL
Ba tu ești țăran!

CRISTI
Ba tu ești țigan!

VIOREL
Ba tu ești țăran!

CRISTI
Ba tu ești țigan!

VIOREL
Ba tu ești țăran!

CUT TO:


EXT: SPATELE BLOCULUI –AMIAZĂ

E aproape vară. Cristi, Lili și Viorel se joacă la o groapă cu pietricele. Vine Bogdan Busuioc tușind urât. E răcit mereu, indiferent de anotimp.

BOGDAN BUSUIOC
(ia o pietricică albă)
Astea albe sunt pietrele vântului.

LILI
De ce?

BOGDAN BUSUIOC
Că le ții așa și spui vânt. Și se face vânt. Uite: vânt! Vânt! Vânt! Ați văzut?

VIOREL
Daftudaia! Am simțit!
(lui Cristi)
 Ai simțit?

CRISTI
Aha!

EXT: SPATELE BLOCULUI –AMIAZĂ- PESTE CÂTEVA CLIPE

Copiii adună pietre albe.

EXT: SPATELE BLOCULUI –AMIAZĂ- PESTE CÂTEVA CLIPE

Lili, Viorel și Cristi stau aliniați, cu pumnii strânși, îndreptați către cer. Bogdan Busuioc îi privește satisfăcut.

CRISTI                    LILI                 VIOREL
Vânt!                     Vânt!                Vânt!

CUT TO:

EXT: STRADA EMINESCU –DUPĂ AMIAZĂ

Viorel și Lili au mașinuțe din rulment și din scânduri, cu care se dau pe trotuar. Lili privește înapoi înmărmurită și îl trage pe Viorel de tricou. Viorel se uită și el:

POV Lili și Viorel: Cristi a ieșit din casă cu un mini kart foarte șmecher, din tablă, cu pedale și volan. Se dă pe alee.

De nicăieri, în fața lui Cristi apare Alina, care stă pur și simplu.

CRISTI
Alina, dă-te și tu la o parte ca sa trec! Alina, te rog io!

INT. CAMERA LUI LILI- SEARA

Lili împachetează pietricica albă într-o batistuță cu Lolek și Bolek, apoi o pune într-o casetuță la capul patului.

BACK TO:

EXT: FAȚA BLOCULUI –AMIAZĂ

CRISTI
Ba tu ești țigan!

VIOREL
Ba tu ești țăran!

CRISTI
Ba tu ești țigan!

VIOREL
Ba tu ești țăran!

CRISTI
Ba tu ești țigan!

VIOREL
Ba tu ești țăran!

LILI (O.C.)
Tu de ce îl faci țăran și tu de ce îl faci țigan?


CUT TO:


EXT. SPATELE BLOCULUI- AMIAZĂ

Viorel iese plângând din atelierul Liceului Alimentar, aflat chiar in spatele blocului. Vine spre Cristi și Lili,  care se joacă împreună în pământ.

VIOREL
(plângând)
Auaileu! Bou` dracului! Mâncami-ai curu`!

CRISTI
Ce ai, bă, Viorele?

VIOREL
M-a bătut câcatu` ăla de Nichiforov!

CRISTI
Și de ce te-a bătut?

VIOREL
De handicapat! Că am apăsat și io pe un buton acolo.

CRISTI ȘI LILI
Nu te supăra că nu e bine
Nici pentru cei din jur, nici pentru tine.
Numără încet până la zece,
Și poate, poate că îți va mai trece!
Unu, doi, trei, patru, cinci,
șase, șapte, opt, nouă, zece!

Viorel plânge și mai tare.

CUT TO:

EXT. FAȚA BLOCULUI – AMIAZĂ

Cristi are un dolar. Lili și Viorel se uită la bancnotă fascinați.

VIOREL
Du-te, mă, nu fi fraier! Te duci la Garofița și zici: ,,Tovarășa, schimbați-mi și mie dolarul ăsta.”

LILI
Dacă era al meu, eu îl puneam la colecție.

VIOREL
Zi, mă Cristi, te duci?

CRISTI
Mi-e rușine...

VIOREL
Ce rușine, bă? Du-te și zi: ,,schimbați-mi și mie dolarul ăsta!”

Cristi, puțin cam crispat, merge spre cofetăria ,,Garofița” să schimbe dolarul. 

EXT. UȘA DE LA ATELIERUL LICEULUI ALIMENTAR- AMIAZĂ

Cei trei copii stau pe scări.

VIOREL
Am săpat cam cât mine, apoi am mai săpat până am dat de țevi și apoi am mai săpat și am mai săpat și am găsit zece și zece și zece inele și lănțișoare și bani de aur...


Maistrul Nichiforov se îndreaptă spre ușă pentru a descuia. Copiii se dau la o parte.

VIOREL, LILI ȘI CRISTI
Bună ziua!

NICHIFOROV
Bună ziua, copilași!
(îl mângîie pe Viorel pe cap)
Mai ești supărat pe mine?

VIOREL
Nu mai sunt.

NICHIFOROV
Hai să îți dau ceva ca să mă ierți.

INT: ALELIERUL LICEULUI ALIMENTAR

Nichiforov intră în atelier, însoțit de copii. Înăuntru sunt bănci metalice cu menghine, iar în spate o mașină de găurit cu manetă. Maistrul scoate o pompiță de bicicletă și i-o dă lui Viorel.

NICHIFOROV
Ia! Îți place?

VIOREL
Da, tare mult!

NICHIFOROV
Ți-o dau de tot.

INT: ALELIERUL LICEULUI ALIMENTAR- PESTE CÂTEVA MINUTE

Nichiforov stă la un pupitru cu spatele la copii și lucrează la un aparat de radio desfăcut.

 Viorel ia o pompiță cu ulei și se apucă să ungă mașina de găurit.

VIOREL
Ca să meargă bine...așa!

Apoi urcă pe scaun și apasă butonul de pornire. Mașina începe să huruie. Toți tresar.

NICHIFOROV
(speriat)
Ce faceți, mă, acolo? De ce umblii acolo, Viorele? Tu știi...
(îi dă o palmă)
că puteai...
(a doua palmă)
să mori?
(a treia palmă)

Lili și Cristi ies din atelier. Nichiforov îl bate pe Viorel în continuare, iar copilul urlă ca din gură de șarpe.

EXT. UȘA DE LA ATELIERUL LICEULUI ALIMENTAR

Lili și Cristi stau pe scări în picioare și ascultă răcnetele din interior:

NICHIFOROV (O.C.)
Tu știi căt costă uleiu` ăsta?

VIOREL (O.C.)
Aleleu! Nu mai daaa!

EXT. SPATELE BLOCULUI- AMIAZĂ

Lili și Cristi se uită la un șoricel mort.

LILI
Hai să-l înmormântăm!

CRISTI
Hai!

Cei doi sapă cu lopățelele o groapă mică în care pun șoricelul. O astupă.

CRISTI
Doamne miluiește, Doamne miluiește!

LILI
Hai să fie secretul nostru și să jurăm că nu mai spunem la nimeni!

CRISTI
Hai!

EXT. SPATELE BLOCULUI- AMIAZĂ- PESTE CÂTEVA MINUTE

Lili zgârie cu un cui pe o cărămidă următoarele:
,,JURĂM SĂ NU SPUNEM LA NIMENI
                        LILI”

Îi dă apoi cuiul și lui Cristi pentru a se se iscăli.

Vine și Viorel, cu ochii umflați de somn. Lili și Cristi tăbară pe el. Vorbesc unul peste altul:

LILI
Îți zicem ceva dar trebuie să juri că nu spui la nimeni...

CRISTI
A murit un șoarece...

LILI
...că e secret!

CRISTI
...și l-am înmormântat!

LILI
Și trebuie să juri pe cărămidă!

Viorel e hăbăuc de cap.

EXT. SPATELE BLOCULUI- AMIAZĂ- PESTE CÂTEVA MINUTE

Viorel își zgârie numele pe cărămidă. Lili ia cărămida și o pune în locul secret: o spărtură în zidul de la garaje, care scoate la iveală o țeavă groasă.

EXT. ACOPERIȘUL COFETĂRIEI ,,GAROFIȚA”- DUPĂ AMIAZĂ

Lili, Cristi și Viorel s-au suit pe acoperișul cofetăriei și așteaptă nerăbdători. Viorel ține în mână un băț cu un ciorap. Pe trotuare este multă lume cu stegulețe.

 Din josul străzii apare o coloană oficială. În fruntea coloanei și în cele două laterale, câte o motocicletă încadrează un Mercedes negru. În spatele Mercedesului se află o mașină a miliției, cu girofar.

LILI, CRISTI ȘI VIOREL
(veseli și țopăind)
Ceaușescu PCR! Ceaușescu PCR!

EXT. FAȚA BLOCULUI- PESTE CÂTEVA MINUTE

Copiii se întorc în fața blocului. O dată cu ei și lipovenii care au lăsat șanțurile pentru țevi neterminate, din pricina trecerii coloanei.

POV Viorel: O vrăbiuță se oprește pe o piatră cubică de lângă șanț.

CRISTI
Nici nu l-am văzut pe tovarășu`!


LILI
Ba eu l-am văzut și îmi făcea mie cu mâna pe geam…

Viorel aruncă cu o piatră după vrabie. Un lipovean se ridică din șanț chiar în acea clipă, iar piarta îl nimerește fix în cap.

EXT: POARTA CIMITIRULUI EROILOR- SEARA

Viorel are un ochi vânăt. Fumează o țigară rezemat de gardul cimitirului și bodogăne printre lacrimi. Ce are toată lumea cu el?

VIOREL
(pentru sine)
Mă fac eu mare! Gâții mamilor voastre de bulangii!

EXT. SPATELE BLOCULUI- AMIAZĂ

Lili sapă o mică groapă. La câțiva metri de ea, ușile unui garaj sunt deschise. Fetița lasă joaca, se ridică și merge să privească înăuntru.

Lili POV: Bărbatul cu părul lung și barbă meșterește la Trabant. O vede. Lili se retrage.

INT. GARAJ

BĂRBATUL
Servus, tu, mititică! Ce faci?

LILI
(băgând capul înapoi)
Bine, mă joc. Fac o căsuță.

BĂRBATUL
Ioi, faci o căsuță!
Păi și si din ce o faci?

LILI
Din pământ și bețe.

BĂRBATUL
Păi cum din pământ? Trebuie să facem o căsuță serioasă, nu așa...

Bărbatul se șterge pe mâini și ia o cutie din carton de jos.
Pune mâna pe un cuțit și decupează două ferestre și o ușă.
Ușa o proptește în sus cu un cârlig de sârmă, iar ferestrele le conturează cu izoler.

BĂRBATUL (CONT`D)
Așa! Îți place?

LILI
Daaa! Pe mine mă cheamă Lili, pe tine cum te cheamă?

BĂRBATUL
Măi, măi, măi, ce iepuraș curios! Mircea mă cheamă.

LILI
Și câți ani ai?

MIRCEA
Douăzeci și șapte. Dar tu câți ani ai?

LILI
Șapte ani și zece luni. Mircea, tu ești reparator?

MIRCEA
(râde)
Da, sunt reparator!

LILI
Și de ce ai părul lung, ca fetele?

MIRCEA
Păi, așa mi-o plăcut mie să-l am.

LILI
Eu mă duc să mă joc. Pa paa!

MIRCEA
Pa pa!

INT. GARAJ- PESTE CÂTEVA MINUTE

Lili, cu căsuța sub braț, bagă din nou capul.

LILI
Mircea!

MIRCEA
Da.

LILI
Da` n-are gemuleț și aici!

MIRCEA
(cu bunătate)
Fir-ai tu să fii de copil! Ia să vedem! Unde?

LILI
Aici.

Mircea mai decupează o fantă.

MIRCEA
Cu plăcere!

LILI
A, mulțumesc!

INT. CAMERA LUI LILI – NOAPTEA

Lili doarme. Pe noptieră, lângă caseta cu piatra albă se află căsuța dăruită de Mircea.

EXT. FAȚA BLOCULUI- A DOUA ZI- AMIAZĂ

Lili, în uniformă școlară, stă pe bordură cu ghiozdanul la picioare și plânge. Mircea, trecând pe acolo, se apropie de ea.

MIRCEA
Iar tu, măi, plângăcioaso? Cine te-o supărat?

LILI
Am pierdut cheia de acasă.

MIRCEA
Și ai tăi nu sunt?

LILI
Mami și tati sunt la muncă.

MIRCEA
Nu știi când vin?

LILI
Vin seara abia!

Mircea se gândește. Se uită la ceas. Are o treabă de rezolvat. Totuși...

MIRCEA
Dă-mi o foaie și creion.

Fetița scoate din geantă și îi dă.

MIRCEA
Cum zicem? ,,Lili și-a pierdut...” –nu zicem pierdut, că sună grav- ,,Lili și-a rătăcit cheia și nu a putut intra. Fiți fără grijă, o găsiți în spatele blocului la al doilea garaj, face lecții...

LILI
E, da!

MIRCEA
Taci, mă, că sună bine! ,,...face lecții.”. Semnat! Te duci și pui bilețelul ăsta în ușă. Te aștept aici. Ai venit?

Lili fuge în scară.

INT. GARAJ- PESTE PUȚIN TIMP

Lili stă la măsuță, iar Mircea pe Trabant.

MIRCEA
No, hai că n-am glumit! Ce lecții ai?

LILI
Of!

MIRCEA
Tu, pitic! Ți-i fomiță?

LILI
Îhî!

MIRCEA
Ce vrei să papi? Să îți iau niște salam, ceva?

Nu prea e încântată.

MIRCEA
Da` niște prăjituri de jos?

LILI
Daa!

MIRCEA
Ia, stai aici cuminte, că vin acum.

Iese.

EXT. SCĂRILE CE DUC SPRE COFETĂRIA ,,GAROFIȚA”

Mircea coboară scările. Jos, după colț, zărește o patrulă de miliție. Se răsucește pe călcâie și urcă înapoi.

 Pândește, iar când patrula se îndepărtează, coboară din nou.

INT. COFETĂRIA ,,GAROFIȚA”

Mircea se uită în vitrină. La o masă în spatele lui, doi tineri își dau coate. Unul dintre ei spune cu voce tare și prefăcută, timp în care celălalt chicotește:

CLIENT 1
Vasile, adă, bă, vaselina!

Mircea se preface că nu aude.

MIRCEA
Dați-mi și mie, vă rog, un Pax, o negresă și… Pepsi n-aveți, nu?

VÂNZĂROAREA
(care se uită la el ca la lepros)
Numai ce se vede.

MIRCEA
Un Pax și o negresă.

VÂNZĂTOAREA
8 lei!

EXT. COFETĂRIA ,,GAROFIȚA”

Mircea iese cu prăjiturile învelite în hârtie.

MILIȚIAN 1 (O.C.)
Alo, tovarășu`!

Tînărul închide ochii strâns, apoi se întoarce. Cei doi milițieni dăduseră ocol cofetăriei.

MILIȚIAN 1
Buletinul și legitimația de serviciu!

Mircea scoate actele din portofel și le întinde milițienilor. Ambii privesc satisfăcuți în hârtii.

MILIȚIAN 2
Da` nu prea bate moaca cu cartonu`, tovarășu` Pop Mircea!

Un moș cu sacoșe se oprește să se uite.

MILIȚIAN 1
Ce-i, bre? Ia circulați!

MOȘUL
(pe plecare)
Să nu-l năpădească puricii pe băiatu` ăsta!

MILIȚIAN 1
Auziți, tovarășul Pop, ce zice lumea?
(milițianului 2)
Colegu`, ce scrie în Codul Civil?

MILIȚIAN 2
Dom`le, ce să zică, că nu l-am scris eu! Nu e după mine, așa e legea. Vă rugăm să veniți cu noi, asta este!

MIRCEA
Tovarășu` milițian, dacă-mi permiteți, am aici o adeverință de colaborator de la Buftea, care îmi dă voie să am păr lung și barbă. Poftiți!
(îi întinde hârtia MILIȚIANULUI 2)

MILIȚIAN 1
Vorbești cu accent, de unde ești?

MIRCEA
Păi nu scrie în…

MILIȚIAN 2
Păi stai așa, ia uite ce spune aici: ,,Menţionăm că prezenta adeverinţă în nici un caz nu dă dreptul purtătorului să aibă o atitudine ce ar contraveni relaţiilor de convieţuire socială, atît pe stradă cît şi la locul de muncă.

MIRCEA
(fierbând de nervi, dar stăpânindu-se)
Păi da!

POV milițieni: blugii lui Mircea.

EXT. DRUMUL CĂTRE GARAJ- MAI TÂRZIU

Mircea merge grăbit, cu lacrimi în ochi. Pletele lui sunt intacte, în schimb are blugii tăiați badjocoritor. Deschide ușa și intră în…

INT. GARAJ

POV MIRCEA: Lili nu mai este. Pe masă e un bilet și o bancnotă de 10 lei:
,,V-AM AȘTEPTAT! VĂ MULȚUMESC CĂ AȚI AVUT GRIJĂ DE FETIȚA MEA!
                              MAMA LILIANEI
 P.S. PENTRU PRĂJITURI”

Mircea se așază la măsuță și își culcă fruntea în palme.

INT. GARAJ- A DOUA ZI

Mircea șurubăiește sub Trabant. Lili e la ușă de ceva timp.

LILI
Cucuuu!

MIRCEA
Bau! Iepurașule, du-te la masă, desfă pachetul de acolo și papă prăjiturile!

Lili nu așteaptă să i se spună de două ori. Se urcă pe scaun și se înfruptă cu poftă. Se uită în jur.

POV LILI: O cutie metalică, interbelică, cu îndrăgostiți.

LILI
Mircea!

MIRCEA
Ie!

LILI
Pot să mă uit la cutia asta?

MIRCEA
(scoate capul de sub mașină)
Poți, da să nu faci de unsoare ce-i acolo, da?

LILI
Nu fac!

Copilul deschide cutia. Înăuntru se află o pană, o farfurie mică de lut pictată frumos, o casetă transparentă cu un căluț de mare, o cheiță, un breloc-inimioară cu ,,I love you!”, o rățușcă de lut și câteva scrisori.

LILI (CONT`D)
Oau! Ai o comoară aici!

MIRCEA
Da, chiar e o comoară.

LILI
De unde o ai?

MIRCEA
De la o fată.

LILI (se rușinează)
De la iubita ta?

MIRCEA
Da.

LILI (râde)
Și ea unde e?

MIRCEA
Acasă la ea, departe.

LILI
Și nu mai sumteți iubiți?

MIRCEA
Băi...

LILI
Aș vrea să primesc și eu așa lucruri frumoase de la băieți!

MIRCEA
O să primești.

LILI
(sărind de pe scaun)
Am o idee! Vino cu mine să îți arăt un secret, vii?

MIRCEA
Nu.

LILI
Hai te rooog! E aici, după colț, te roooog!

MIRCEA
Tu, zgâtie, n-auzi că nu vin?

LILI
Te rog! Te rog! Te rog! Te roog!

MIRCEA
Mă, te mănânc!

EXT. ZIDUL LATERAL AL GARAJELOR- PESTE CÂTEVA MOMENTE

Lili îl ,,flutură” după ea pe Mircea.

LILI
Aici, aici, aici! Eu cu Cristi și Viorel am jurat să nu spunem la nimeni că am înmormântat un șoricel acolo! Și am jurat pe cărămida asta și am ascuns-o aici. Și acum trebuie și tu să juri.

Lili nu mai poate scoate cărămida, așa că o ajută posesorul Trabantului. O dată cu aceasta, iese din spărtură și o foaie de caiet.

INSERT: pe foaie scrie ,,Lucrare de control” cu albastru și ,,5(CINCI)” cu roșu.
Lili i-o smulge și o pune la loc.
                        
LILI
Acuma trebuie să îți scrii și tu numele pe asta.

Tânărul scoate din buzunar un creion de tâmplârie și se iscălește sub ,,Viorɘl”.

LILI (CONT`D)
Juri să nu mai spui la nimeni?

MIRCEA
(scoțând zece lei din buzunar)
Jur! Auzi, mititico, ia ăștia și dă-i înapoi la mami, da? Îi duci?

LILI
Îi duc!

                 MIRCEA
Fuga!

Lili pleacă.

INT. COFETĂRIA ,,GAROFIȚA”- PESTE PUȚIN TIMP

Lili stă cu bancnota întinsă:

LILI
Săru`-mâna! De zece lei fondante.

VÂNZĂTOAREA
Du-te la masă că îți aduc eu.

Fetița merge la masă, unde o așteaptă Viorel și Cristi.

VIOREL
Când mă fac mare o să mă duc la indieni și o să dau noroc cu Raj Kapoor și o să mă mut acolo și o să fiu prieten cu el.

CRISTI
Eu o să mă duc în America!

LILI
Și eu tot în America o să mă duc. Hai, mă, Viorele și tu cu noi în America!

VIOREL
Nu merg, mă! Eu mă duc la indieni.

CRISTI
Hai, mă și tu, ce ești nasol?

VIOREL
Nu vin, mă, lăsați-mă în pace!

CRISTI
Ești așa!

Vânzătoarea aduce fondantele. Copiii manâncă cu poftă. Pe ușă intră Bogdan Busuioc și se duce la tejghea.

CRISTI
Ceaci Bogdane?

Bogdan Busuioc se întoarce și vine ață la Viorel. Îl ia de guler și îl ridică:

BOGDAN BUSUIOC
Ia zi, handicapatule, de ce mi-ai ciordit tubermanul?

VIOREL
Ce tuberman ți-am ciordit, bă, ești nebun la cap?

BOGDAN BUSUIOC
A, nu tu mi-ai ciordit tubermanul, nu?
(îi dă un pumn în cap)
Zi, mă!

VIOREL
(îi dau lacrimile)
Nu ți-am furat eu nimic, bă!

BOGDAN BUSUIOC
Deci, cât mănânc eu o înghețată, tu te duci acasă și îmi aduci tubermanul înapoi, ai înțeles? Bă, ai înțeles?

VIOREL
Da.

Viorel pleacă. Cristi și Lili tac. Bogdan Busuioc se așează cu ei. Tușește groaznic. Când îi hârâie plămânii, face dintr-o mână gest de manivelă, pentru efect.


INT. COFETĂRIA ,,GAROFIȚA”- PUȚIN MAI TÂRZIU

Viorel intră cu frate-său, Patalai (16 ani).

VIOREL
Ala înaltu`, Patalai!

PATALAI
Ce-ai, bă, cu frate-miu?

EXT. SCĂRILE DE LA ,,GAROFIȚA”

Bogdan Busuioc iese din cofetărie plângând și ținându-se de ficat. Trece pe lângă Alina cea micuță, pe care nici nu o observă. Alina se uită la el, morsocăind plină de pământ în jurul gurii un tuberman dublu, lipit cu scotch.

INT. APARTAMENTUL LUI LILI, BUCĂTĂRIE- SEARA

Cina. Lili mămâncă orez cu ceai. O vedem doar pe ea.

MAMA (O.C.)
Te mai doare burtica?

Lili face semn că nu.

MAMA (O.C., CONT`D)
Ți-a trecut?

LILI
Da.

MAMA (O.C)
Da` de la ce o fi apucat-o, săraca?

TATA (O.C.)
Ai băut apă de la frigider? (Fetița face semn că nu)
Uite, zice că nu. Puiu`, să nu te mai duci la derbedeul ăla la garaj, da? Ăla nu e om întreg la cap. Nici nu știm de unde a apărut, a apărut brusc, așa. N-are familie, n-are nimic de bun ce e...

MAMA (O.C)
Lasă, că a fost drăguț omul. Unde stătea ea ore întregi afară, căscata?

TATA (O.C.)
Băi, gata discuția! Un copil mic nu are ce căuta cu un mițos   într-un garaj. Punct. Puiu, nu te mai duci acolo, da? (Lili dă din cap afirmativ) Eu cu cine vorbesc?

LILI
Da!

EXT. GARAJ- URMĂTOAREA ZI- DUPĂ AMIAZĂ

Mircea improvizează la chitară. O țigară arde în scrumiera de pe masă. Intră Lili.

LILI
Auzi?

MIRCEA
(zâmbind)
Iar ai venit, mă?

LILI
Tata nu-mi mai dă voie să vin pe la tine.

MIRCEA
Nu ești prima femeie care-mi spune așa.

LILI
Cântă-mi și mie ceva cu chitara!

MIRCEA
(se joacă cu ea)
Nu-ți cânt și pace!

LILI
Hai cântă! Nu fi!

MIRCEA
Să nu fiu ce?

LILI
(râzând în barbă)
Nu fi oaie cu șorici!

MIRCEA
Auaileu! Mă, o să te iau o dată și o să fac tocăniță... (o apucă de obrăjori) tocăniță de fetiță! Asta o să fac!

LILI
Îmi cânți?

MIRCEA
Acuma ce-o să fac? Fii atentă:
(acorduri de blues)
Țapinar impinge pluta,
Împinge-o mai vârtos!
Salvamare schimbă ruta,
Să nu ne-necăm în sos!
Foaie verde zahăr tos
Zi, măi Gheo` un blues de-al nos`!

Foaie verde de cicoare
Am un bade de culoare,
Foaie verde marghidan
Am un bade negroman,
Foaie verde tulipan
Am un bade din Liban!

Sări, tu, lele-n limuzină
Să nu te umplii de tină!
La serbarea câmpenească
Să pui casul să doinească.

Foaie verde cucuruz
Iată Tulcea City Blues!

Lili bate din palme bucuroasă.

LILI
Ce frumoooos! Îmi dai mie brelocul ăla cu inimioară?

MIRCEA
(foarte serios)
Nu pot, Lili, ți l-aș fi dat, dar țin tare mult la el. Nu pot. Nu te superi, da?

LILI
Normal că nu mă supăr.

Lili dă să plece, dar se oprește. Se întoarce și îl îmbrățișează pe Mircea. Tânărului i se umezesc ochii. La el nu ține nimeni.

MIRCEA
Acum fugi la joacă, să nu afle taică-tu că ai fost pe-aici.

EXT. SPATELE BLOCULUI- URMĂTOAREA ZI

Bogdan Busuioc împreună cu Puță (6 ani) se apropie de garaje cu o cretă în mână.

BOGDAN BUSUIOC
Puță, du-te acolo și ține de șase!

PUȚĂ
Ce?

BOGDAN BUSUIOC
Du-te și vezi să nu vină cineva!

PUȚĂ
Mă duc, ce să fac?

EXT. UȘA GARAJULUI- MAI TÂRZIU

Mircea vine să descuie, dar se oprește în fața ușii de tablă pe care scrie mare:
,,Când cu barbă și cu lațe
Vii în locu-n care stau
Puștiu-mi sare drept în brațe
Tipând: Uite-l pe Bau-Bau!”

EXT. P.T.T.R. TULCEA- CABINE TELEFONICE- NOAPTEA

Mircea stă cu receptorul la ureche într-o cabină telefonică. Pe afară mai trece câte o mașină, proiectându-i pe chip lumini fugare.

MUZICA: FLEETWOOD MAC: GO YOUR OWN WAY (1977)

MIRCEA
Alo? Hogy vagy, Levente baci? Mircea Pop vă deranjează, de la Tulcea... bine, bine... știți ce vorbeam noi? Da, da...haideți că mâine dimineața vin spre Timișoara, e în regulă? No, bine atunci! Servus, servus!

INT. CAMERA LUI LILI- DUPĂ AMIAZĂ- PESTE CÂTEVA ZILE

Lili se joacă cu păpușile în jurul căsuței de carton. De afară se aud voci și bubuituri metalice. Copila fuge până la geam.

Lili POV: Cinci milițieni stau în dreptul garajului lui Mircea. Duba este parcată chiar în față. Ușile sunt larg deschise, iar din interior zboară obiecte.

Lili se duce în pat și trage pătura peste cap.

INT. APARTAMENTUL LUI LILI, BUCĂTĂRIE- MAI TÂRZIU

Tata, mama și Lili stau la masă. Imaginea o conține doar pe Lili. Fetița mănâncă în silă.

TATA (O.C.)
Da, măi, așa cu nebunu ăla de ardelean! Cum, mă, să fugi, mă, din țara ta? Acuma stai, că o să vină miliția să ia declarații de la toți, ce crezi?

MAMA (O.C.)
Lasă că poate e mai bine că a fugit.
 TATA (O.C)
Cum adică?

MAMA (O.C.)
Pentru ceilalți, pentru noi, zic.

TATA (O.C.)
Aici, da, vorba ta. Băi, dacă vrei să fii golan, dacă nu-ți place munca, du-te tată! Țara nu te vrea. Te pomenești că l-o primi Occidentul cu câini cu colaci în coadă!

MAMA (O.C.)
Da, da! Se întind de foame pe străzi, vai de curul lor...

TATA (O.C.)
Un trădător și cu asta basta...

LILI
(izbucnește)
Lăsați-l în pace odată!

Copila fuge urlând în camera ei. În bucătărie -tăcere.

INT. CAMERA LUI LILI- MAI TARZIU

Lili plânge în hohote cu fața în pernă. Lîngă ea, pe pat, stă căsuța.

EXT. SPATELE BLOCULUI- DUPĂ UN TIMP

Lili vine de la școală și trece pe lângă garajul prietenului ei. Ușa are lacăt și sigiliu cu sfoară de la miliție. Mai sus, încă se distinge catrenul scris cu creta.

LILI
(abținându-se cu îndârjire să nu plângă)
N-o să te uit niciodată, Mircea!

MUZICA: SLADE: COZ I LUV YOU (1971)

Ocolește perimetrul și ajunge la locul secret.

Din ghiozdan scoate o nouă lucrare de control pe care o împăturește și o introduce în spărtură. Dar parcă mai e ceva acolo. Fetița scoate ....brelocul cu inimioară pe care scrie ,,I love you!”. Îl bagă în buzunar. O urmărim până în...

EXT. FAȚA BLOCULUI

Cristi și Viorel joacă gropicica.

CRISTI
Ceaci, Lili?

                      LILI
(demnă)
Sufăr!

                      CRISTI
De ce?

                      LILI
Așa!

                      VIOREL
Hai la muzeu să bem apă. Vii?


                      LILI
Nu vin, că la unu fac chitară la Școala Populară.

DISSOLVE TO:

II

INT. CURTEA CASEI ,,ARHIMEDE”- SEARA

Curte de casă veche boierească, transformată în terasă de bar. Gardurile din fier forjat, piatra cubică și mesele micuțe trimit la atmosfera Bucureștilor de altădată. În capăt, membri formației care tocmai a evoluat își strâng sculele. Deasupra spânzură un banner:

,,ZILELE CULTURII ROMÂNEȘTI ÎN FRANȚA
DIJON, 15-18 MAI 2013”

O doamnă ce își păstrează frumusețea încă nealterată, merge la microfon. În afară de ochii ei mari, nimic din fizionomia sa nu mai aduce aminte de copila de odinioară. 

LILI
Felicitări încă o dată trupei Izoler Band pentru cântare! O seară frumoasă în continuare! Mulțumim Consiliului Județean și Primăriei.

Publicul aplaudă. Lili se retrage. La microfon vine poetul Cernișencu Lenin (50 de ani), cu tichie de musulman și barbă lungă. E beat turtă.

CERNIȘENCU
Oameni buni! Lili este modestă! Lili! Liliii!
(o vede)
A, eu mă uitam acolo... de ce nu spui că ai să prezinți și cartea ta acolo, la Dijon? Oameni buni, ia uitați ce carte frumoasă!
(are un exemplar la el)
,,Muzica rock- Formă de protest în spatele Cortinei de Fier”. Bravo!

LILI (O.C)
Maestru` Cernișencu, lăsați, gata!

CERNIȘENCU
Nu, că atâta vroiam să... Am scris demult de tot un poem care mă duce cu gândul la... la evenimentul ăsta...

Lili stă la masă cu pictorul Istrate Mugurel(63 de ani), gras și la fel de beat. Alături de el, două groupies de-ale lui Cernișencu, trecute de 50 de ani, expun sâni imenși și machiaj exagerat. Poezia pe care o recită scriitorul se suprapune dialogului de la masă.

CERNIȘENCU (CONT`D, O.C)
Te Deum laudamus!
Cunoască-se tăria din sabia de foc.
Cei plămădiți din humus,
Îți închinăm offerens oraționem rock…

LILI
Să-l iau de acolo, dom` Istrate, sau îl lăsăm să se facă de rahat iar?

ISTRATE
Da` stai, mă! Ce, numai el e cu poeziile? Stai așa!
(scoate mobilul și caută)

GROUPIE BLONDĂ
Sst!

ISTRATE                                        
(a găsit poezia)                           CERNIȘENCU(O.C.)
,,Dacă vântul care bate               Săriți băieți și fete
Bate și la poarta ta,                 Te per orbem terrarum
Să îl lași să te sărute                     bătută de noroc
Că-i trimis din partea mea!         Voi scuturați din plete
                    Roxana”        Horind în ritm năpraznic
Uite poezie  !                         de heavy metal-rock.

GROUPIE BRUNETĂ
(vizibil nervoasă)
Nu se poate să facem și noi puțină liniște?

Istrate ia camera foto de pe masă, o îndreaptă către cele două și trântește o poză cu blitz orbitor.

Femeile se ridică și se mută, comentând. 

ISTRATE
(spre Lili)
Păi, nu?

Lili râde.

EXT. CURTEA CASEI ,,ARHIMEDE”- MAI TÂRZIU

Petrecerea e pe sfârșite. Măsuțele s-au unit, formând o masă mare. Au rămas: Lili care privește la ceas, Cernișencu –ce doarme cu capul pe sânii blondei, blonda, Istrate, frontmanul formației Izoler Band- Mirel (60 de ani) și pianistul Policarp (62 de ani). Toți bărbații sunt praștie.

POLICARP
Zicea Mirel de borș de pește.

ISTRATE
Ce, mă?

POLICARP
De borș de pește…

MIREL
Deci eu nu înțeleg cum își permite acest tovarăș, nu domn, să îmi spună mie Mirel! Comunistul ăsta!

Policarp râde, dar nu e râsul lui.

MIREL (CONT`D)
Acest comunist care, când mă duceam eu cu chitara, nu îmi dădea voie…

ISTRATE
Te rog frumos, nu jigni un artist!

POLICARP
Băi, acesta! Nu îți dădeam voie că veneai cu porcării, mă! Eu sunt muzician!

ISTRATE
Deci, nu jigni un artist! Uite, Cernișencu, de exemplu, e un om de tot câcatul, dar e un mare artist!

MIREL
(lui Istrate)
Ce pușca mea vrei și tu, mă?
Lasă-mă în pace!

ISTRATE
Bă, ai venit tu acuma  să ne strici seara! Dacă ai chef de panaramă, du-te, frate!

Lili se ridică. E prea mult.

LILI
Băieți, pa pa! Mâine la 8!

EXT. SCĂRILE FOSTEI COFETĂRII ,,GAROFIȚA”- PESTE PUȚIN TIMP

Femeia urcă treptele ce leagă fața blocului de fosta Garofița. Totul este schimbat.

INT. BUCĂTĂRIA LUI LILI- PESTE PUȚIN TIMP

Lili stă la geam și bea suc. La picioarele ei e un troller de fete, pregătit pentru drum.

POV Lili: Zidul de la garaje are un grafitti multicolor care acoperă în partea deaptă locul, acum tencuit, în care era spărtura cu secrete. Gard în gard, atelierul Liceului Alimentar e complet renovat.

INT. CAMERA LUI LILI- PESTE PUȚIN TIMP
Lili stă la calculator. Dă upload pe o rețea de socializare unei poze scanate- o imagine alb negru cu ea, Cristi și Viorel în fața blocului.

INSERT:
-Mesaj de la CRISTI CRISTI: ,,Suuuuuper, mai ai?”

-Lili scrie:
,,Nu mai am! Tu mai știi ceva de Viorel?”

-Mesaj de la CRISTI CRISTI:
,,Stai că îți trimit un link. 2 secunde!”
Lili deschide linkul. Apare un articol cu poză:

INSERT: ,,Boțoacă Viorel, tulceanul reținut pentru conducerea în stare de ebrietate, fără permis, a unei mașini furate.”
Poza înfățișează un bărbat tuciuriu.
Sub poză: ,,Acesta s-a opus arestării.”

Pe Lili o umflă râsul.

INT. CAMERA LUI LILI- PESTE PUȚIN TIMP

Femeia răscolește în șifonier. Scoate o cutie, se uită în ea, nu e multumită. Ia alta. O deschide.

POV Lili: printre mărunțișuri se află brelocul în formă de inimioară. Scrisul este cojit, iar plasticul lipește.

Lili ia obiectul cu ea.

EXT. FAȚA BLOCULUI- A DOUA ZI- DIMINEAȚĂ

Lili așteaptă lângă scară cu trollerul lânga ea.

O mașină oprește aproape, iar femeia se duce spre vehicol. Coboară Dana (55 de ani), soția lui Istrate.

DANA
Hai, bună dimineața!

LILI
Neața!

DANA
Să vedem cum punem bagajul, să nu îi îndoim tablourile lui Istrate.

LILI
(lui Istrate, care stă pe locul mortului)
Bună dimineața!

ISTRATE
Neața!

INT. MAȘINĂ- PESTE PUȚIN TIMP.

Dana conduce. Istrate stă în dreapta, tehui de mahmur. Lili e în spate.

DANA
Istrate, când oprim să o lași pe Lili lângă mine și tu să te duci sa stai cu prietenul tău în spate, da?

ISTRATE
Bine, mami.

DANA
Să puțiți amândoi a drojdie în legea voastră acolo...

ISTRATE
Mama, da` oprim și noi la o farmacie?

DANA
Oprim. Ce, ai jăgăraie?

ISTRATE
(suferind)
Mă rupe!

DANA
Stai să-l luăm și pe frumușelul ăl-lalt și oprim. I-ai zis să coboare, nu?

ISTRATE
A răspuns o parașută de-a lui și a zis că îl pregătește.

DANA
Vai de capul lui! Ăsta n-o s-o mai ducă mult așa.

ISTRATE
(lui Lili)
Auzi, scuze dacă am făcut circ aseară.

LILI
Stați liniștit, ați fost super ok!

ISTRATE
E, am fost! M-am luat cu boul ăla de Mirel, parcă.

LILI
Nu, a fost în regulă, pe bune!


INT. MAȘINĂ- PESTE PUȚIN TIMP

Mașina e oprită la o scară de bloc.

ANGLE ON: Se apropie Cernișencu, ținut la braț de groupie blondă. E atât de beat încât abia calcă. Groupie brunetă îi cară valiza.

DANA (O.C.)
Ia uite-l! Boboc!

INT. MAȘINĂ- PESTE CÂTEVA CLIPE

Se aude motorul. Cele două admiratoare fac cu mâna de afară. Istrate a făcut rocada cu Lili. Mașina pornește.

ISTRATE
Ce ți-au făcut fetele astea, Cernișencu?

CERNIȘENCU
(bolboroseste)
…ești șmecher?

DANA
Maestre, nu borâm în mașină, da? Dacă vrem să oporim, spunem și oprim, da?

INT. MAȘINĂ- AUTOSTRADĂ-MAI TÂRZIU

Poetul sforăie. Istrate ține în mână o punguță de bicarbonat de sodiu.

DANA
Să aveți grijă cu țigările, în afară. Deci, dacă arunci țigări pe jos te prind ăștia și te rup cu amenzile, nu e ca la noi.
(privește în oglindă)

POV Dana: Cernișencu sforăie. Are barba ciufulită.

DANA (CONT`D)
Uită-te și tu pe cine au ales ăștia să reprezinte cultura românească în Franța.

LILI
Lasă, Dana, că nici cu mine nu  mi-e rușine.
(zîmbind șmecherește)
Numai dom` Istrate ce mai merită, așa...

ISTRATE
Hai, hai!

EXT: DRAJNA- PESTE CÂTEVA ORE

Istrate stă cu potiera deschisă. Femeile nu mai sunt în mașină.

ISTRATE
Moșu`, moșule! Hai, scularea că suntem la popas. Bre, hai scularea. Hai să crăpi o ciorbă!

CERNIȘENCU
Nu vreau. Ai apă?

ISTRATE
La cracii tăi.

Poetul bea cu înghițituri mari. Pune sticla de unde a  luat-o și se întinde la loc.

ISTRATE (CONT`D)
Hai, mă, o dată!

Cernișencu a adormit la loc.

ISTRATE (CONT`)
Ia uite, mă! Stau să mă rog de el!

INT. MAȘINĂ –AUTOSTRADĂ- MAI TÂRZIU

Cernișencu se trezește foarte debusolat.

CERNIȘENCU
Băi, ce rahat?

ISTRATE
Ce-i, dom profesor? Nu știi unde ești, așa-i?

CERNIȘENCU
Băi, ești nebun?
ISTRATE
Suntem aproape de Arad.

CERNIȘENCU
Am dormit toată România, băgami-aș! Dă și mie niște apă.

DANA
Da` tu nu ți-ai luat?

CERNIȘENCU
Stai liniștită, soro, că o să îmi iau.
(lui Istrate)
Eu am venit cu vreo geantă, ceva?

ISTRATE
Ți-au adus gagicile tale o valiză, e în portbagaj.

CERNIȘENCU
A, bun! Poate nu mi-au pus ce trebuie, că le darâm dinții.
(bea)
Auaileu, îmi vine să plâng! Ai ceva pentru jigăraie?

ISTRATE
Bicarbonat.

CERNIȘENCU
Să-ți dea Dumnezeu sănătate!

DANA
Aveți grijă că în Franța apa e șase euro –sticluta de zero cinci. Pe stradă dacă ți se face sete ai pus-o. Să ne luăm apă de aici, că acolo... la ei, apa de la canal nu e potabilă.

LILI
Pe bune?

Dana
Pe bune, fată!

Dana oprește în capătul unei coloane lungi de mașini.

LILI
Accident, sau ce naiba?

DANA
Nu, se fac lucrări. Îi dă drumul acum.

EXT. AUTOSTRADĂ ARAD- PESTE PUȚIN TIMP

Cernișencu și Istrate fumează afară. Mașina este prinsă în continuare în ambuteiaj.

Se aude o sirenă. Trece o dubă albastră pe care scrie MEDICINA LEGALĂ.

CERNIȘENCU
Ia uite, Dana, nu-s lucrări, e accident.

INT. MAȘINĂ-AUTOSTRADĂ- PESTE PUȚIN TIMP

Mașina înaintează greoi.

ISTRATE
Doamne, Maica Domnului!

Pe geam se vede un Jeep cu parbrizul spart, tras pe carosabil. Lângă Jeep zace o bicicletă îndoită. Duba albastră și câteva mașini de poliție sunt oprite aproape. Lângă stradă, o folie argintie acoperă un trup. În dreptul său arde o candelă.

DANA
Ia uite, măi! Vai de mine!

LILI
Un biciclist, săracul!

DANA
Ce-o fi pățit?

CERNIȘENCU
(râde)
Dă-o dracu`, Dana!

ISTRATE
Băi, deșteptule, vroia să întrebe cum s-o fi petrecut.

LILI
Dumnezeu să-l ierte!

INT. MAȘINĂ- AUTOSTRADĂ –NOAPTEA

CERNIȘENCU
Mergeam într-o iarnă spre Constanța și eram îmbrăcat în paltonul meu negru cu cruce de Malta. Lângă mine se așază un moș așa... respectuos, timorat. La un moment dat, la radio, erau glume despre toate orașele țării într-o propoziție. Ceva de genul ,,Tulcea: dacă pescuiți cu chiștoace în loc de râme nu o să prindeți pește afumat!”. La Iași era ceva de genul: ,,Când la Iași am văzut în biserică o femeie care și-a deschis o bere în timpul slujbei, era să-mi scape țigara din mână!”. La care moșul de lângă mine a zis vai! și s-a întors să-mi verifice reacția. Iar eu am privit afară pe geam și am făcut ,,Nț nț nț nț!”.

ISTRATE
(râde)
Te-a confundat cu un popă!

CERNIȘENCU
Da, mă!

LILI
Vă dați seama că la ora asta rudele biciclistului au fost anunțate? Se duc să-l ia, să-l pregătească... Cum o fi, Doamne?

Toți tac.

EXT. PENSIUNEA ,,CĂPRUȚA”- CURTE- NOAPTE

Mașina se pregătește să parcheze în curtea pensiunii ,,Căpruța”. În curte, o blondă cu pantaloni foarte scurți se dă cu bicicleta.

INT. PENSIUNEA ,,CĂPRUȚA” – RECEPȚIE

Blonda cu bicicleta este chiar partoana (48 de ani). Stă după tejgheaua în fața căreia Lili, Dana, Istrate și Cernișencu așteaptă, privind în jur.

PATROANA
Așa, deci câte camere?

DANA
Păi cred că trei, nu?

CERNIȘENCU
(șmecher)
Care trei? Două! Tu cu nevastă-ta și eu cu Lili.

LILI
(zâmbind)
Lăsați, poate cu altă ocazie...

CERNIȘENCU
Să știi că e ca la fotbal, ocaziile se răzbună!

PATROANA
Deci trei, da?

LILI
Da.

CERNIȘENCU
(patroanei)
Auziți, doamnă? O farmacie pe aici?

PATROANA
Da. O luați așa pe stradă și ieșiți la bulevard, apoi stânga și la stația de troleu e o farmacie.

CERNIȘENCU
Auăileu! Așa departe nu mai vreau!

PATROANA
Vă împrumut bicicleta dacă vreți. Să știți că eu așa mă mențin la 48 de ani ai mei!

POV Cernișencu: Picioarele goale ale patroanei, buricul ce i se vede dedesubtul bluzei și sânii pe care și-i acoperă cu mâna.

EXT. PENSIUNEA ,,CĂPRUȚA” –PRIDVOR- MAI TÂRZIU

Cernișencu și Istrate stau la aer pe pridvorul pensiunii și discută aprins. Sunt piliți.

ISTRATE
Bă, când societatea e bolnavă și artistul e bolnav!

CERNIȘENCU
Cum poți, mă, să spui asta, în condițiile în care arta s-a născut din dorința de frumos? Societatea, da, era bolnavă. Dar nu și artistul.

ISTRATE
Hai, mă, lasă-mă cu panseuri din astea de Limba Română! De unde știi? Ce, urâtul n-a existat în artă de când e lumea?
Definește-mi-l pe Goya, de exemplu, na!

Din camera de lângă ei iese patroana. Are o bluză cu umăr căzut.

PATROANA
(mai mult în glumă)
Măi, dacă primesc reclamații de la clienți, să știți că vă mănânc!

ISTRATE
Ne cerem scuze, doamnă!

Patroana intră înapoi.

ISTRATE
Tu mai stai, Zițo?

CERNIȘENCU
(arătând spre cană)
Să termin ăsta și ma culc și eu.

ISTRATE
Hai că eu intru.


INT. PENSIUNEA ,,CĂPRUȚA” – CAMERA LUI LILI

Lili și Dana stau în pat.

DANA
Cum mai e, fată, cu divorțul?

LILI
Of! S-a terminat! Am două luni de când e gata. Trei ani a ținut. Cât o facultate…

DANA
Bine că n-ai vrut să faci și masterul!

LILI
Ce-ar mai fi fost?

DANA
Măi, până la urmă cum o dai, căsnicia devine, după atâția ani, un fel de parteneriat civil, știi? Toate chestiile care mă atrăgeau la Istrate, acum am ajuns să nu le mai suport. Boemia lui, retorica lui. Știi de ce mi-e dor? Mi-e dor de fluturii din stomac, de emoțiile alea de la început. Dacă i-aș spune maică-mii ar zice că sunt nebună la cap.

LILI
Știu ce zici.

Se aud bătăi în ușă.

ISTRATE(O.C)
Mama, eu mă duc să mă culc.

DANA
Vin acum!
(către LILI)
Somn ușor, iubita! Mă duc să-l culc pe bărbată-miu!

LILI
Noapte bună!


INT. PENSIUNEA ,,CĂPRUȚA” – CAMERA LUI LILI

Lili stă la televizor cu prosopul-turban. Caută în poșetă după țigări și brichetă. Scoate însă și inimioara cojită de vreme.

O așază lângă ea.

EXT. PENSIUNEA ,,CĂPRUȚA”- PRIDVOR

Lili fumează. Din camera vecină se aud zgomote specifice actului sexual. Femeia zâmbește.

Geamul camerei e la nivelul bustului, lângă ușă, iar lumina e aprinsă. Lili aruncă o privire.

Cernișencu și patroana sunt angajați într-o partidă toridă de amor.

INT. PENSIUNEA ,,CĂPRUȚA”- SALA DE MESE- DIMINEAȚA

Lili și cuplul Istrate iau micul dejun.

ISTRATE
(scoțând telefonul)
Îi dau un țâr. A, uite-l!
(lui Cernișencu, ce abia a intrat)
Te sunam acum, hahol! Hai, stai și tu jos!

CERNIȘENCU
Neața! Unde-i doamna?

DANA
Vine acum. Uite-o!

Intră patroana cu cafelele.

Cernișencu zâmbește ușor jenat.

Lili este atentă, pe ascuns, la amândoi.

CERNIȘENCU
Bună dimineața!

PATROANA
Bună dimineața! Vă aduc micul dejun?

CERNIȘENCU
Nu, sărut mâna. Nu mănânc pe burta goală. Vreau să vă dăruiesc un exemplar din ultimul meu volum de poezii.

PATROANA
(teatru prost)
Sunteți poet? Vai, ce frumos!

CERNIȘENCU
Da, ce să fac? Haideți să vă scriu și o dedicație.

Poetul scrie dedicația, iar blonda privește peste umărul lui. La un moment dat chicotește.

INT. MAȘINĂ-AUTOSTRADĂ- PESTE CÂTEVA MINUTE

Așezați ca în ziua precetentă, cei patru își văd de drum în continuare.

ISTRATE
Auzi, moșu`? Nu cu cartea le aburești pe astea, bre, dă-o dracului! Adevărul e că îi place lu` Ildiko asta cariciul ca lu` Moisil matematica! Cred că face niște opturi… 

DANA
Măi! Gata!

CERNIȘENCU

Zi-i și tu, Dana, că eu dacă îi zic nu mă ascultă!

EXT. AUSTRIA- PARCAREA UNUL MALL- PESTE MAI MULTE ORE

Mașina trage într-o parcare imensă, străjuită de un mall de fițe. Cei patru coboară.

CERNIȘENCU
Mamă, ce cancer e!

DANA
V-am zis, aveți grijă cu chiștoacele că ne usucă ăștia de bani!

ISTRATE
Mai poți, păpușica?

DANA
Vai, sunt ruptă, știi cum?

ISTRATE
Te cred! Hai că luăm o cafeluță și ne odihnim, da?

Istrate și Dana merg înainte. Lili și cu Cernișencu își aprind țigări.

CERNIȘENCU
Auzi, Lili! Ia uită-te pe jos! E plin de chiștoace! Să te mai iei după cotoroanța asta…

LILI
Și dumneavoastră acuma!

CERNIȘENCU
Ia uite, frate, numai mașini străine pe aici!

Râd amândoi.

CERNIȘENCU (CONT`D)
Am stat perete în perete aseară. Nu te-am deranjat, nu?

LILI
Dumneavoastră simțiți nevoia să spuneți la cineva și mă luați cu abureala.

CERNIȘENCU
Da, mă!

LILI
Să știți că v-am apreciat mai devreme.

CERNIȘENCU
Ce, că nu m-am dat rotund? Cui? Familiei Simpson? Câcat! Plus că mai e ceva.

LILI
Ce?

CERNIȘENCU
Ce-ți zic acum n-am mai spus la nimeni. Numai soră-mii și prin casă. Prin 2000 treceam pe la Visa, pe lângă blocul tău, pe acolo. Și lângă avizier mă întâlnesc cu Harvey Keitel. Pe cuvântul meu de onoare! I-am zis ,,Have a nice day!” iar el a zâmbit și mi-a zis: ,,Have a nice day too!”. Mă crezi, nu mă crezi, treaba ta!

LILI
Vă cred.

CERNIȘENCU
Ideea e că de multe ori mă abțin, știi? Că sunt pățit. Îl și văd pe jegosul ăsta gras cum mănâncă rahat de mine apoi. Până la urmă nu mă interesează, dar e așa…

INT. MAȘINĂ- FRANȚA- A DOUA ZI DIMINEAȚĂ

Se ivesc zorile. Mașina este parcată. Dana stă cu capul pe volan. Ceilalți moțăie și ei.

La un moment dat șoferița se ridică brusc.

DANA
Gata, hai!

INT: MAȘINĂ- FRANȚA- DIJON- PESTE PUȚIN TIMP

ISTRATE
(vorbind la telefon)
Gata, gata, te văd! Hai pa!
(după ce închide)
Mă-ta-n cur de poponar!

DANA
Eu v-am zis, dar n-ați vrut să mă ascultați! Apa e foarte scumpă, iar la canal nu se poate bea. Acuma, Dumnezeu cu mila!

Dana parchează într-un campus universitar.

EXT. CAMPUS- PESTE CÂTEVA SECUNDE

Marcel (38 de ani) și Marcelică (35 de ani) îi primesc pe noii veniți. Cei doi au în comun atât numele cât și orientarea sexuală.

MARCEL
Bine ați venit, dragilor!
(Danei)
Ești obosită, babo?

DANA
Moartă!

MARCELICĂ
(îi ia pe toți la pupat)
Bine ați venit! V-am făcut niște ecusoane superbe!

ISTRATE
Hai salut, băi, Marcele!

MARCEL
Salut, burtică! Vai, da` ce burtică!
(îi masează pântecul)
Vai vai vai! Măi burtică, măi!
(îl apucă și de cuc)

ISTRATE
(râde tare și se adresează celuilalt)
Hai salut băi, Marcelică!

MARCELICĂ
Să trăiți, domnu` Istrate!

MARCEL
Marcelică, dă-le la oameni ecusoanele și bonurile de masă și condu-i la cazare, da? Eu fug acum că am niște treabă.
(către ceilalți)
Ne vedem diseară! Pupici!

LILI
Pupici, Marcel!
(lui Marcelică)
Auzi, cum e cu apa aici? Am auzit că e scumpă.

MARCELICĂ
Nu știu, fată. Aici toată lumea bea de la robinet.

Cernișencu o bate pe umăr pe Lili.

MARCELICĂ
Să vă dau și astea.

Marcelică le dă legitimațiile și niște bonuri verzi.

INT. CAMPUS- CANTINĂ- PESTE CÂTEVA MINUTE

Cei patru împreună cu Marcelică stau la cantină. În jurul lor sunt mese cu studenți de toate națiile, care prânzesc.

ISTRATE
Băi, ce morții mă-sii e asta?

DANA
Ratatouille, puiule.

ISTRATE
Un fel de tocănită sau ceva?

MARCELICĂ
Da, este o tocană de legume.

ISTRATE
Vai de capul meu!

LILI
E departe centrul?

MARCELICĂ
Nu, e foarte aproape.

LILI
Anticari sunt?

MARCELICĂ
E o stradă întreagă! O să vezi. Au de toate.

LILI
Vreți să mergem apoi? Tu, Dana, cred că ești epuizată.

DANA
Da, pic! O să merg la somn.

LILI
Îmi dai și mie GPS-ul tău?

DANA
Da, cum să nu?

LILI
Cât e ceasul?

CERNIȘENCU
Doișpe.

LILI
Acum l-au îngropat pe tipul de la Arad. Pe biciclist.

EXT. DIJON- DUPĂ AMIAZĂ

Lili se plimbă singură prin oraș.

MONTAJ

-       Străzile sunt largi, iar clădirile nu foarte înalte.

-       Tramvaiele merg pe un gazon frumos îngrijit.

-       O catedrală medievală încheie maiestuos o coloană de case vechi, lipite între ele.

-       Un punker încearcă din răsputeri să se ridice de pe jos.

-       În centrul imensei piețe din fața unui palat de secol XIX, câteva fântâni întretaie jeturi de apă.

-       Pe trotuare sunt plăcuțe de metal gravate cu imaginea unei bufnițe.

-       Un bluesman în vârstă stă călare pe cubul conectat la bateria de mașină și cântă vocal și cu chitara melodii din anii `70.

-       Simbolul bufniței apare peste tot: în reclame, suveniruri, pungi de cumpărături.

SFÂRȘIT MONTAJ   

EXT. CAMPUS- UȘĂ ATHENEUM- SEARA

Lili intră într-o clădire conică pe care scrie ATHENEUM. În…

INT. CAMPUS- ATHENEUM

...e o mică pertecere. La o masă mare stau bărbați și femei. Cei doi Marcel din capul mesei par că dirijează discuția. Cernișencu stă între două femei tinere și arătoase ce se afișează încântate de poveștile lui. Istrate bea în tăcere.

MARCEL
(observând-o pe Lili)
Gagico, vino încoace!
(celorlalți)
Oameni buni, ea este Lili! O să prezinte mâine o carte despre roackeri.
(lui Lili)
Lili- colectivul Teatrului Dramatic din Cluj!

Lili face cu mâna ușor inhibată. De la masă se aude: ,,Săru-mâna!”, ,,Luați loc!”. Se așază lângă Marcei.

CERNIȘENCU
(celor două femei care râd în hohote)
În anul I de facultate mi-am lăsat părul lung. Cum încă nu mă umflasem la față și nu aveam barbă, să vezi! Venisem în vacanță și mergeam văzându-mi de treaba mea. În fața bodegii Havana îmi iau o palmă la cur. Mă întorc și văd vreo trei melteni. Mă gandeam ce să fac. Dacă plecam de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic eram fraier, dacă făceam gât luam bătaie. Așa că am mers câțiva metri și mi-am făcut cruce așa, ostentativ. Unul din ei s-a prins și râdea de ăla care m-a cârpit: ,,E băiat, bă! Poponarule!”

Marcel râde cel mai tare, pentru a se exclude din tagma enumerată. Marcelică ia o felie de șuncă de pe masă și o înghite, prefăcându-se preocupat.

MARCELICĂ
Și te-ai plimbat, fată?

LILI
Da. Auzi, care-i faza cu bufnița?

MARCELICĂ
Ce bufniță? Aici în Franța?

LILI
Da, sunt plăcuțe de metal peste tot, pe trotuare. Și suveniruri...

CERNIȘENCU
(auzind dialogul)
Marcelică, nu se poate să nu o știi pe aia cu bufnița!

Cernișencu râde cu poftă. Râd și noile lui admiratoare, iar Marcelică iese la țigară deranjat.


INT. CAMPUS- CAMERĂ DE CĂMIN STUDENȚESC- MAI TÂRZIU

Lili stă în patul unei camere triste de cămin. Scrie pe un caiet niște idei, cu cartea despre rock în față. Din încăperea de lângă se aud gemete și scârțâituri.

Lili lasă pixul și închide ochii. Își mângâie sânii și apoi coboară ușor cu mâna în jos.

Zgomotele de vis-a-vis încetează. Peste câteva clipe ușa se trântește, iar o voce disperată de femeie strigă:

FEMEIA (O.C.)
Tulcea! Cineva de la Tulcea!

INT. CAMPUS- HOLUL CĂMINULUI

Lili deschide și o recunoaște pe FEMEIE (35 de ani). E una din cele ce râdeau la glumele poetului. E îmbrăcată în cerșaf și pare foarte speriată.

LILI
Ce s-a întâmplat?

FEMEIA
Nu știu, i s-a făcut rău. Veniți!

Cele două merg în…

INT. CAMPUS- CAMERA LUI CERNIȘENCU

Poetul stă întins pe pat cu ochii larg deschiși. Este acoperit cu o pătură.

LILI
(femeii)
Mergi la portar și spune-i să cheme ambulanța. Stau eu cu el!

Femeia fuge spre ieșire.

LILI
(îl ia de mână pe poet)
Puteți să vorbiți?

CERNIȘENCU
Îhî!

LILI
Cum vă cheamă?

CERNIȘENCU
Nu știu.

LILI
Câți ani aveți?

CERNIȘENCU
Două ș`unu!

EXT. CENTRE HOSPITALIER UNIVERSITAIRE DE DIJON- LOC DE FUMAT- SPRE DIMINEAȚĂ

Lili, Istrate, cei doi Marcel și femeia de la Cluj fumează în fața spitalului.

MARCELICĂ
Băi, săracul!

MARCEL
Vezi ce înseamnă alcool în exces? Săracul, e putred pe interior.

ISTRATE
Hai și noi la camere. Cum facem mâine? La cât venim pe la el?

LILI
Hai pe la unu, două ziua.

ISTRATE
Mergem?

LILI
Eu mă duc să mă mai plimb prin oraș.

MARCEL
El numai soră are, nu? Cine o sună pe soră-sa să-i spună să vină să stea cu el? Că în mai puțin de două săptămâni nu iese de aici.

MARCELICĂ
Ei, două săptămâni!

MARCEL
E atac cerebral, deșteptule!

LILI
O să o sun eu.


EXT. DIJON- AMIAZĂ

Lili stă la o cafea, în piață.

Lângă o fântână din scuar se află bluesmanul cu chitară și cub.

Lili plătește și se ridică. Păstrează câteva monede în mână. O urmărim până în fața bluesmanului (65 de ani). Acesta cântă ,,I Can`t Get No Satisfaction”- The Rolling Stones. În fața lui un cuplu de turiști îl fotografiază.

BLUESMANUL
(turiștilor, printre versurile melodiei)
D`où êtes-vous?

BĂRBATUL TURIST
Rusia!

BLUESMANUL
Oh!
(începe o improvizație)
Ia liubliu tibia! Ia liubliu tibia!

Cei doi aplaudă și îi pun câte o monedă în pălărie.

BLUESMANUL (CONT`D)
Spasibo!

Lili pune și ea o monedă.

BLUESMANUL (CONT`D)
(improvizând în continuare)
D`ù êtes-vous, madame?

LILI
Roumanie.

BLUESMANUL
(surprins)
Din România? De unde din România?

LILI
(la fel de surprinsă)

Din… Tulcea.

BLUESMANUL
No, extraordinar! Am locuit și eu în Tulcea o mică perioadă. Demult de tot!

Lili îl privește uimită. Bărbatul din fața ei, cu plete cărunte și cu cizme de cowboy, o privește la fel de contrariat.

LILI
Pe unde ați locuit?

BLUESMANUL
Nu mai știu. A, sub bloc era o cofetărie, ,,Garofița” se numea. Știți?

LILI
(cu ochii umezi)
Știu, da!

Nu mai încape îndoială. Este chiar…

MIRCEA
Ați venit în vacanță?

LILI
Nu, am o prezentare de carte la Atheneum.

MIRCEA
Aha, aici, da! Când?

LILI
Azi, la șase.

MIRCEA
Atunci spor, tulceancă, tu!

LILI
Mulțumesc.

Lili se depărtează. Mircea cântă în continuare.

INT. CAMPUS- CAMERĂ DE CĂMIN STUDENȚESC- MAI TÂRZIU

Lili tremură toată stând în picioare, lângă oglindă. Fumează, bâțâindu-se de pe un picior pe altul, cu brelocul în mână.
Prea multe într-o singură zi!

EXT. CENTRE HOSPITALIER UNIVERSITAIRE DE DIJON- LOC DE FUMAT- DUPĂ AMIAZĂ

Lili, Dana și Istrate se apropie de locul în care stau Marcel și Marcelică.

ISTRATE
Hai salut!

MARCEL
Salut!

MARCELICĂ
Bună!

DANA
Ce face, bietul? L-ați văzut?

MARCEL
Nu, că nu ne-au dat voie. Au zis că nu i-ar face bine, că acum e labil emoțional. Dar cică e în regulă.

MARCELICĂ
Of, cum e viața asta, mă!

ISTRATE
Diseară cum facem?

LILI
Cum am stabilit, doar că o să amunțăm că Cernișencu e bolnav și o să îi prezinte cineva cartea, nu?

MARCEL
Corect!

ISTRATE
(vizibil emoționat)
Mă gândesc la faptul că poate uneori am fost al dracului cu el…

DANA
Hei, gata, puiule! O să se facă bine.
(celorlalți)
Îmi amintesc de el când povestea că era în Vama Veche și s-a luat el la pumni cu câțiva pe terasă. Și ăștia l-au catapultat în mijlocul străzii, unde trecea o mașină. Și mașina l-a luat sub roți. Dar mergea încet și nu a fost nimic. Și cum poliția întâmplător era acolo, iar un polițist i-a spus: ,,Dom le, iartă-mă, dar decadență ca în anii ăștia în Vama Veche nu am văzut niciodată! ”. Iar el, de sub roți: ,,Așa e! Pe vremea mea era altfel!”

MARCEL
Of, frate, vorbiți de el de parcă… Doamne ferește! Gata!

INT- CAMPUS- ATHENEUM – SALA STUDIO -DUPĂ AMIAZĂ

Lili, Istrate și Marcel, îmbrăcați frumos, stau la câte un pupitru în Sala Studio. Lângă fiecare dintre ei se află câte un vraf de cărți. Pe spate, câteva tablouri cu peisaje din Deltă semnate ISTRATE. Marcel ține locul poetului Lenin Cernișencu. Lumea încă nu a intrat. Cei trei își repetă discursurile.

Dana stă în sală.

Intră Marcelică.

MARCELICĂ
Măi, e ca dracu`!

MARCEL
Au mai venit oameni?

MARCELICĂ
Au mai venit cei din București, de la filarmonică. Sunt și cei de la Cluj de la teatru.

ISTRATE
Cum, mă? Nu e niciun francez?

MARCELICĂ
Nu e nici unul.

LILI
Extraordinar!

ISTRATE
Mulțumim, Marcel, pentru organizarea curului!

MARCEL
Nu țin minte să fi venit până aici pe banii tăi, Maestre!

ISTRATE
Băi, istețule…

LILI
Hei! Terminați! Asta e, acum. Le dăm drumul?

MARCEL
(Lui Marcelică)
Dă-le drumul, hai!

ISTRATE
Pe-ni-bil!

Grupurile de la Cluj și București intră în sală.

INT- CAMPUS- ATHENEUM – SALA STUDIO- PESTE DOUĂ ORE

Lili și Istrate vând cărți și scriu dedicații. Nu foarte multe.

LILI
(bărbatului care se află în fața ei)
Pentru cine?

MIRCEA
Mircea Pop.

Lili ridică ochii din foi. Se scoală în picioare.

MIRCEA
Ce faci tu, măi, Lili?

Lili îl cuprinde în brațe pe Mircea.

LILI
Nici nu știi ce dor mi-a fost de tine!

MIRCEA
Și mie mi-o fost dor de tine, plângăcioasă ce ești!

LILI
(printre lacrimi)
Hai să plecăm de aici!

Lili îl ia pe Mircea de braț și iese.

ISTRATE (O.C.)
Un` te duci?

LILI
Vin mai târziu!

EXT. STRADĂ- PESTE PUȚIN TIMP

Lili merge la braț cu Mircea. Ține capul pe umărul său.

LILI
De unde știai că sunt eu? Nici nu credeam că o să mă mai ții minte.

MIRCEA
Păi, nu eram sută la sută sigur până nu ți-om văzut cartea, cu numele. Și să știi că perioada aia de dinaintea fugii mele mi-o fost mereu proaspătă în minte.
(în glumă)
Tu! Mai ai căsuța aia de ți-am făcut-o?

LILI
(râde)
Nu-o mai am. Dar știi ce am?

MIRCEA
Ce?

Lili scoate din poșetă brelocul-inimioară. I-l pune lui Mircea în palmă.

MIRCEA
Nu-i adevărat ce se întâmplă! Eram sigur că nici nu ai să îl găsești, acuns acolo. Da tu îl porți cu tine? Mă sperii, no!

Mircea o mângâie pe Lili pe obraz.

În fața lor se află niște scări destul de înalte. Când să le urce, bărbatul se dezechilibrează.

Lili sare prima treaptă, apoi îl trage și pe Mircea.
Este rândul ei să îl ajute să escaladeze, așa cum a ajutat-o și el atunci, în anii `70.
Merg în continuare.

LILI
Și ce-ai mai făcut în ultimii patruzeci de ani? Noutăți?

MIRCEA
Nu, la fel!
LILI
Mamă, ce ursuz ești!

MIRCEA
Uite, am ieșit la pensie, na! Și bântui de nebun. Ca în tinerețe. Nu-mi place să fiu moș. Cred că oamenii mari sunt cum îi vedem noi, serioși și nu știu ce, fiincă se prefac, știi? Ajungi să copiezi tot ce înseamnă aia comportament matur de la alții și îți construiești un fel de personaj. Iar dacă în sufletul tău ești altul- încep depresiile, alte rahaturi. Nu știu, eu nu vreau să fiu moș.


EXT. O PIAȚETĂ- FÂNTÂNĂ- PESTE CÂTEVA MINUTE

Mircea și Lili stau pe marginea fântânii și beau vodcă cu cola.

LILI
De când nu ai mai fost în țară?

MIRCEA
De vreo cinci ani, parcă. De când o murit taică-miu.

LILI
O, săracul!

MIRCEA
Mă bate gândul să-mi trăiesc bătrânețile acolo.

LILI
Păi hai!

MIRCEA
Da, dar cum îmi mai construiesc eu viitorul aici?

LILI
(râde)
A fost greu să o tai din țară?

MIRCEA
Nu, m-o dus o călăuză, unul Levente. Erau de meserie ei. Treceai ca boierul, n-aveai treabă. Eu, cel puțin, n-am avut.

LILI
(privind în jur)
Nu e niciun om în oraș.

MIRCEA
Da, nu prea au haz francezii.

LILI
Și mâncarea lor e de doi bani.

MIRCEA
Da.

LILI
Auzi? Mi-ai cântat o dată o melodie, ceva cu Tulcea, nu mai țin minte exact.

MIRCEA
Melodie cu Tulcea.

LILI
Da. O mai știi?

MIRCEA
Cred că ți-am inventat-o ție, nu-mi mai amintesc.

LILI
Nu mai știu nici eu cum era. Auzi, de ce apare…

MIRCEA
A, gata, știu!
(ia chitara din husa-ruxac)
No! Asta era sigur!
(cântă melodia-hit din Lanțul amintirilor)
Yaadon ki baraat nikli hai aaj dil ke dwaare
Dil ke dwaare 

Nu asta era, tu?

LILI
Ești criminal!

Lili scoate telefonul și face o poză împreună cu el.

LILI
De ce apare bufnița peste tot, aici?

MIRCEA
Păi e o bufniță în bazorelief pe biserică, în colo. Și ăștia, că-s deștepți, au exploatat nu știu ce legendă care zice că dacă pui mâna pe ea și îți pui o dorință, gata!

LILI
Deci asta era!

MIRCEA
Sper că nu mă cari, acuma, până acolo!

SMASH CUT:

EXT. NOTRE DAME DU DIJON- PESTE CÂTEVA MINUTE

Lili pune mâna pe bufnița sculptată în zidul catedralei și închide ochii.

MIRCEA (O.C.)
Îți dai seama cum ar fi ca sorții să îți împlinească ție dorința doar fiindcă ai pus mâna pe aia?


EXT. CAMPUS- CĂMIN STUDENȚESC- MAI TÂRZIU

Cei doi stau în fața căminului.

LILI
Sunt obosită moartă! N-am dormit noaptea trecută deloc.

MIRCEA
Ce să-ți zic, drum bun mâine și ai grijă de tine. Da?

LILI
Da. Sunt deprimată.

MIRCEA
De ce?

LILI
Așa. Nu știu.

MIRCEA
Lasă că ajungi acasă. Tot acolo stai?

LILI
Da

MIRCEA
Ajungi și o să îți fie bine, o să vezi!

Se îmbrățișează.

LILI
Să citești cartea, da?

MIRCEA
Promit!

Femeia intră în cămin.

Mircea o petrece cu privirea, punându-și mâinile în buzunare.

ANGLE ON: Bărbatul scoate brelocul cu inimioară. A uitat să îl înapoieze.

INT. MAȘINĂ- A DOUA ZI

Lili și cuplul Istrate fac cu mâna celor doi Marcel rămași în fața clădirii CENTRE HOSPITALIER UNIVERSITAIRE DE DIJON. Mașina demarează.

Lili se întinde pe bancheta din spate și închide ochii.

MUZICA : PIATRA- RĂDĂCINI (2008)

FADE TO BLACK


III

EXT. CASA ARHIMEDE- PESTE CÂTEVA LUNI- DUPĂ AMIAZĂ

În curtea pietruită a casei Arhimede sunt pregătite boxe, chitări, tobe și un sintetizator. În spatele instrumentelor, pe zid, stă lipit un afiș cu formația IZOLER BAND.

La una din măsuțele rotunde, Lili împreună cu frontmanul Mirel se uită pe niște foi.

LILI
Deci, cam asta e povestea: o să luați banii săptămâna viitoare, mi-a zis contabila că atunci or să se vireze. E ok?

MIREL
Foarte ok.

LILI
Și semnați acolo, la sfârșit. Pe ăsta îl luăm noi, ăsta rămâne la dumneavoastră.

MIREL
Bun! Ia să vedem…

Din bar iese Moruzov (40 de ani). Are părul lung și blond și poartă haine rasta, cu tot felul de împletituri colorate. În mână ține o sticlă de Stejar.

LILI
Moruzov!

MORUZOV
Da!

LILI
Hai, vii să-ți semnezi contractul?

MORUZOV
Acuma.
(lasă berea lângă sintetizator)
Ia să vedem, unde?

LILI
Nu-l citești? Suma e de cinci milioane.

MORUZOV
Mișto! N-am chef să îl citesc.

LILI
A, pentru toți e valabil, brutul e de cinci milioane, vă oprim noi restul. Eu cred că e mai bine așa, că nu vă mai vin acasă hârtii de la fisc.

MORUZOV
Aha!

Moruzov semnează. Lili ia câte un exemplar de la fiecare și le pune în mapă.

EXT. CASA ARHIMEDE- PUȚIN MAI TÂRZIU

Au venit câțiva oameni care s-au așezat la mese.

Mirel face probe cu chitara.

Moruzov stă pe bordura de ciment din spatele scenei improvizate și fumează un joint de Marijuana. O face demonstrativ, în văzul tuturor.

Pe poartă intră cele două groupies ale lui Cernișencu, gătite prună, căutând din ochi o masă liberă. Sunt neînsoțite.
 EXT. CASA ARHIMEDE- PUȚIN MAI TÂRZIU

Reflectoarele sunt aprinse pe membrii formației IZOLER BAND. Cameramanul televiziunii locale și-a pus aparatul exact pe mijloc, blocând privirea câtorva spectatori.

MIREL
(cu chitara la piept)
Formația Izoler Band vă va prezenta un proiect nou, o redefinire a curentului “Avant-garde Jazz”, un mix între progressive și free jazz. Dacă vreți, noi am făcut o fuziune între zona clasică si cea contemporană, plecând de la teme folclorice. Deci, avem instrumente clasice în combinaţie cu instrumente electro-acustice şi electronice. Mulțumim!

Aplauze. Mirel îi face semn lui Moruzov. Acesta privește cu ochi mari și rotunzi clapele. Pare fascinat și uimit în același timp. Le atinge cu ușoară frică. Muzica începe. Sintetizatorul bâzâie acorduri psihedelice și niște game într-o progresie ce se vrea a fi spațială. Chitara lui Mirel atacă, în legea ei, altă temă. Toba impune un ritm pe care ceilalți doi par că îl ignoră.

MIREL
Vai săracul pui de cuc
Pui de cuc, pui de cuc!
A căzut din vârf de nuc,
Vârf de nuc, vârf de nuc
Sus la codru ar zbura
Ar zbura, ar zbura
Nu-l ajută nimenea,
Nimenea, nimenea!

La el vine mierla-n zbor
Mierla-n zbor, mierla-n zbor
Ce te doare puișor?
Puișor, puișor!
Hai cu mine la zăvoi
La zăvoi, la zăvoi!
Că plâng brazii după noi
După noi, după noi!

La masă cu Lili stau profesorul Policarp și cele două groupies care se încruntă una la alta.

PLOICARP
Doamne ferește! Ce-i bătaia asta de joc? Hai, mă Lili!

LILI
Nu era mai bine daca nu făceam nimic, domnu` Policarp? Înainte vreme nu știu să se fi întâmplat ceva prin oraș. Facerea de bine…


Lili se ridică și pleacă de la masă.

INT. CASA ARHIMEDE- BAR- PESTE CÂTEVA CLIPE
Lili se apropie de bar. La tejghea stă Cernișencu. Este slăbit. Bastonul i se sprijină de picior.

LILI
Hei! Ce face pumnul de fier al poeziei tulcene?

CERNIȘENCU
(îi ia ceva timp să o recunoască)
Bine, fato! Uite, beau suc!

LILI
Foarte bine! Cum vă mai simțiți?

CERNIȘENCU
(dând greoi din degetele mâinii drepte)
Ia uite! Pot să le mișc. Am scris aproape un volum de poezii cu mâna stângă.
(privind afară)
Sună ca curu` Izoler ăștia.

LILI
Știu. Spuneți-mi ce să mai fac, pe cine să mai chem la banii ăștia și chem.

CERNIȘENCU
Ai și tu dreptatea ta. Le-ai văzut pe parașutele alea două cum se fac că nu mă mai cunosc?

LILI
Betty și cu Wilma, alea? Și vă pasă? Uite, eu nu fug de dumneavoastră!

CERNIȘENCU
Nu-mi mai zi cu dumneavoastră, că nu sunt Istrate să-mi scriu și pe ușă…

LILI
Nu-ți mai zic, gata.

CERNIȘENCU
Sunt foarte singur, Lili. Dar… cum îți așterni așa dormi. Nu?

LILI
Nu știu ce să zic. Știu doar că ești un om bun și nu ai făcut rău la nimeni. Și mai cred că totul va fi ok până la urmă. Tu scrie acolo. Fii activ. Fă ceva! Și totul va fi ok.

CERNIȘENCU
Ai dreptate. Dar știu că tu vorbești acum și pentru tine. Ți s-a acrit și ție de prostiile astea de evenimente de doi lei. Eu scriu cu stânga acum de la pareză. Pareza ta e chiar locul ăsta de muncă bășit.

LILI
Poetul tot poet!
(barmanului)
Îmi dai și mie, te rog, cincizeci de wiskey cu cola?

EXT. CASA ARHIMEDE- PESTE O ORĂ

Se aud ultimile acorduri. Formația și-a încheiat cântarea. Terasa este aproape goală.

Lili stă singură la una dintre mese. Privește la muzicanți alb, impasibil.

Cele două groupies au tăbărât pe Moruzov cu felicitările, în timp ce Mirel, emfatic, își strânge cablurile.

Cernișencu iese pe poartă încet, proptit în baston. Pare că poartă pe umeri greutatea lumii. 

POLICARP (O.C)
A fost fain la dus, că era locomotivă vagon cu baia exact în față, lângă cabina mecanicului. Când am mers să mă piș, am intrat prima dată peste el. Îi cer scuze, deschid ușa de la baie și din cauza curentului de sub tren, tot pișatul ieșise din vas și venise pe mine.

Se aud râsete.

INT. CAMERA LUI LILI- DIMINEAȚA

Lili stă la calculator cu o țigară aprinsă. Îi sună telefonul.

LILI
Ce faci, Cristi? Mulțumesc! Ei, cum să mă simt? Auzi, dacă tot ești în Tulcea, ia-o pe Alina și hai să vă dau o bere diseara. Tot e ziua mea, nu? Perfect! Perfect!

De afară se aud țipete. Lili merge până la geam.

POV Lili: Prin spatele blocului trece o țigancă cu doi puradei care vorbesc tare.

LILI (CONT`D)
Pe la opt, nu? Vreți la Istru? Auzi, tu ai numărul lui Viorel? Hai, dă-mi-l și mie! N-o fi în pușcărie, nu? Bun!

Femeia scrie un număr de telefon cu pixul pe o agendă.

INT. CAMERA LUI LILI- PESTE CÂTEVA MINUTE

Lili stă cu telefonul la ureche.

LILI
Alo, ce faci, Viorele? Ia ghici?
Lili! Lili de la bloc, mă! Ce faci, nu ești prin Italia, nu? O, ce bine! Hai diseară la Istru că fac cinste. Am vorbit și cu Cristi și cu Alina. E ziua mea, de aia! Vai, mulțumesc! Vii da? La opt.

Lili închide agenda ce se află lângă calculator. Pe monitor, în bara de search scrie:

INSERT: LOCURI DE MUNCĂ STRĂINĂTATE STUDII SUPERIOARE

EXT. FAȚA BLOCULUI – SEARA

Lili iese din bloc, coboară scările care dau în fosta Garofița și se apropie de strada mare. Îi sună telefonul.

LILI
Da, Cristi! Ați ajuns? Hai că vin în 2 minute. Bine, pa pa!

EXT. IRISH PUB ISTRU- PESTE CÂTEVA MINUTE

MUZICA: THE POGUES AND THE DUBLINERS- THE IRISH ROVER(1987)

Alina și Cristi se ridică de la o masă situată pe terasă. Jos se vede Dunărea.

CRISTI
La mulți ani!

LILI (O.C.)
Șșșșt!

ALINA
La mulți ani, fată!

Cei doi îi întind lui Lili o pungă colorată de cadou.

LILI
Măi, de ce faceți voi prostii? Mulțumesc frumos!

Se pupă și se îmbrățișează.

LILI (CONT`D)
(se uită în pungă)
Ia uite, măi, robot de bucătărie! Voi nu sunteți sănătoși!

CRISTI
Hai, cumătro, stai jos! Arăți bine!

LILI
Merci, la fel și voi. Ce mai zici, Alina?

ALINA
E, cam supărată, că l-am prins pe Nicolas fumând.

CRISTI
Da, mă! Și ce poți să îi faci? Am vorbit, i-am explicat. N-am vrut să urlăm la el sau așa, ca să nu fracturăm ceva în el, știi?

LILI
Câți ani are?

ALINA
Cinșpe.

LILI
Dulău mare!

ALINA
Da, dar nu așa mare ca să fumeze.

CRISTI
Ai vorbit și cu țiganu`?

LILI
Da, vine și el. Nu l-am mai văzut pe nebun de peste zece ani.

CRISTI
Tot paliu e, stai cuminte. Ție, Lili, cum îți mai merge?

LILI
Cristi, mi s-a acrit. Mă bate gândul să o tai, nu știu. Așa, parcă nu mai am niciun scop, niciun țel.

CRISTI
Unde, în afară? Pentru cei de vârsta noastră e greu. Decât dacă nu vrei să mergi la hâială. Și nu vrei.

ALINA
Oricum, la ce imagine ne-au făcut țiganii în Europa, mai bine stai aici. Bărbat-tău ce zice?

LILI
Am divorțat.

ALINA
Au, nu știam! Îmi pare rău.

LILI
Nu-i nimic!

CRISTI
Aha, înțeleg acum, e chestia aia de să îți iei lumea în cap.

LILI
Nu, mă, Cristi, dar până acum am făcut mereu numai ce au vrut alții. Mi-am risipit viața la biroul ăla ordinar pentru un salariu de tot râsul. Nu știu, vreau să se petreacă ceva.
(barmaniței)
Bună, Eli! Vin la carafă ai?

Eli
Nu, Lili. Doar la sticlă. Aduc un demisec?

LILI
Da, te rog. Și apă da? Și trei pahare!

Eli
Imediat!

CRISTI
La noi e mai greu. Avem și copil, rate la bănci. Uneori și eu visez să îmi iau ruxacul și să o tai așa de nebun. Da` uite! Îți dă în cap viața reală.

ALINA
(pupându-l pe obraz)
Așa puiule? Bine, bine!

CRISTI
(către faleză)
Ia uite-l!

VIOREL (O.C.)
Băi! Ce-i aicea, mă?

Viorel o ia în brațe pe Lili și o pupă. Apoi pe ceilalți doi.

VIOREL (CONT`D)
(îi oferă cadoul, tot
într-o punguță colorată)
Soro, niște parfumuri, sper să îți placă!

LILI
Mamă mia, ați înebunit cu toți! De aia v-am chemat? Merci frumos de tot! Stai jos.

VIOREL
Ce faceți mă? Mai trăiți?

LILI
Eli, mai adu o sticlă și un pahar!                       

CRISTI
Lasă-ne pe noi! Tu ce faci? Am auzit că ai belele!

VIOREL
Bă… un mare rahat! Frate-miu Patalai a făcut o combinație cu o mașină și a parcat-o ca un bou în fața casei. Eu m-am urcat să o mut în spate și m-au oprit polițaii. Asta a fost tot. M-au ținut două zile și gata.

CRISTI
Erai curat ca lacrima!

VIOREL
Cristi, eu nu fac măgării, să știi. Alinaaa!

ALINA
Daaa!

VIOREL
Ce face gagica?

ALINA
Bine, Viorele, ce să fac?

VIOREL
(ciocnind)
Hai la mulți ani și toate cele bune!

ALINA
La mulți ani!

CRISTI
La mulți ani!

LILI
Doamne-ajută! La mulți ani și vouă!

VIOREL
Câți ani faci?

LILI
Patru ș`cinci!

VIOREL
Da, că tu ești mai mică ca mine.

CRISTI
A murit prietenul tău Nichiforov.

VIOREL
Care prietenul meu Nichiforov?

CRISTI
Maistrul de la Alimentar!

VIOREL
A, dă-l în morții mă-sii! Să-i fie țărâna beton armat! Să bem pentru asta!

EXT. IRISH PUB ISTRU- PESTE O ORĂ

Toți sunt înveseliți de alcool și de bucuria revederii.

MUZICA: SAVOY- DOMNIȘOARĂ (1977)

CRISTI
Ați văzut cât de scărbos e Nistor de la Savoy? Doamne! Mă uitam la el și la lepra aia a lui pe net, de curând. Nu arată rău aia. E înfricoșătoare, dar n-arată rău. Și se vede că e sătulă de gușatul ăla. E clar că nu-l suportă. De unde știu?

ALINA
Ei, se iubesc, dă-i în colo!

CRISTI
Ba nu, iubita! Fiindcă pozează în cuplul ideal de îndrăgostiți. Să fiți atenți pe la mese. Atunci când se vorbește de divorțuri sau rahaturi în cuplu, se trezește câte una care spune, fără să o întrebe nimeni: ,,Dar eu cu Gigi al meu mă înțeleg minunat!” E clar că dacă simte nevoia să deschidă gura, are ceva pe suflet.

LILI
Uite, cum ai zis tu, alta care   nu-și suporta neam partenerul era Anastasia Lazariuc. Vă rog frumos să vă uitați la filmarea veche cu ei, când cântă ,,Maria Maria”.

VIOREL
(fredonează)
Maria sunt eu și prietenii mei!

LILI
Cum aruncă lălăul de Constantinescu de-a n-boulea cu confetti în ea. Iar ea e vizibil jenată, așa…

CRISTI
Băi, și-a dorit România, asta este!
ALINA
Da, Constantinescu e cel mai penibil fraier din muzica românească.

CRISTI
Lasă cu nici cu Nistor nu mi-e rușine.

LILI
Sau Aurel Moldoveanu! Sau Dorobanțu!

CRISTI
Dorobanțu, frate!

VIOREL
Păi știi ce zic io, Lili? Să faci tu un festival să se cheme ,,Mihai Constantinescu” și să-l invităm doar ca să ne batem mertecul de el.


EXT. IRISH PUB ISTRU- PESTE DOUĂ ORE

MUZICA: BUCOVINA: STRAȘNIC NEAMUL MEU (2006)

S-a lăsat întunericul. Mesenii se mai plesnesc de țânțâri din când în când. Cristi și Viorel sunt aburiți bine.

CRISTI
Pe cuvântul meu de onoare, mie mi-e rușine, dacă mă duc afară, să spun că-s român! Ați terorizat toată Europa, Viorele! Dă-o dracului! În atâtea sute de ani n-ați putut să vă civilizați și voi!

VIOREL
Stai, mă, puțin! Hai să-ți zic ceva: toată viața mea mi-am luat-o în gură de la români! La școală mi-o luam pe degeaba, oriunde. Cine te angajează dacă ești țigan? Toți se poartă cu tine ca cu ultimul câcat și apoi te întrebă de ce furi și de ce dai în cap.

CRISTI
Lasă-mă-n pușca mea! Aveți o groază de programe, aveți locuri la facultăți, de toate. Ați făcut ce-ați vrut în țara asta că sunteți voi șmecheri, cu palatele voastre!

ALINA
Cristi, gata!

LILI
Măi băieți, potoliți-vă!

VIOREL
(lui Lili)
Doar atât mai zic și gata!
(lui Cristi)
Ia spune-mi tu mie, de ce avem noi palate și averi făcute din măgării prin afară? Orice păcălici de la cel mai cealâmos birou din poliție poate să bată la ușa unui palat și să-l întrebe pe mafiot așa: de unde aveți bani? Arătați-mi negru pe alb! Ăla nu are cum să justifice! De ce stau în picioare palatele atunci? De ce apar alde Mondialu pe Youtube cu munți de euro lângă ei și nu-i umflă nimeni?

CRISTI
De ce apar…

VIOREL
Pentru că îi lasă în pace! De aia! Pentru că statului îi convin găleți de bani aduși din afară! Pentru că la polițai le convin șpăgile, de aia! Adică dacă ai un sistem corupt și de toată jena, asta pățești! Gata, hai că eu am plecat! La mulți ani încă o dată, Lili!

LILI
Stai, măi, Viorele, nu pleca și tu așa.

Viorel se ridică fără a da noroc cu Cristi. Se instalează o liniște apăsătoare.

CRISTI
Ce, mă? Așa e!

EXT. STRADA ISACCEI- MAI TÂRZIU

Lili merge spre casă cu punguțele după ea. Orașul e viu și terasele sunt pline.

EXT. SPATELE BLOCULUI- PESTE CÂTEVA CLIPE

Femeia trece pe lângă garaje, apoi pe lângă locul secretelor astupat de tencuială și pictat cu grafitti.

EXT. FAȚA BLOCULUI- PESTE CÂTEVA CLIPE

O mașină claxonează când Lili se apropie de ușa scării. Deși știe că ei i se adresează, continuă drumul fără a lua în seamă zgomotul.

MIRCEA
Lili!

Lili POV: Mircea iese din mașina sa și face cu mâna.

LILI
Mircea, ce faci aici?

MIRCEA
Păi om venit să-ți aduc brelocul, tu!

LILI
Doamne!

Vine spre el.

LILI (CONT`D)
Nu ești sănătos!

MIRCEA
Și am mai venit să îmi dai dedicație pe carte, că nu mi-ai mai dat! Scrie aici la cv că e ziua ta, dreptu-i?

LILI
Da, e ziua mea!

MIRCEA
(mergând spre potbagaj)
Păi atunci, la mulți ani!

LILI
Mulțumesc!

Mircea scoate chitara și se așază pe capota mașinii.

MIRCEA
(cântă)
Țapinar impinge pluta,
Împinge-o mai vârtos!

LILI
Măi, ne aud vecinii!

MIRCEA
Salvamare schimbă ruta,
Să nu ne-necăm în sos!
Foaie verde zahăr tos
Zi, măi Gheo` un blues de-al nos`!

Foaie verde de cicoare
Am un bade de culoare,
Foaie verde marghidan
Am un bade negroman,
Foaie verde tulipan
Am un bade din Liban!

Sări, tu, lele-n limuzină
Să nu te umplii de tină!
La serbarea câmpenească
Să pui casul să doinească.

Foaie verde cucuruz
Iată Tulcea City Blues!

Lui Lili îi curg lacrimile. Îl sărută pe buze pe Mircea și apoi îl îmbrățișează.

LILI
Hai sus să te odihnești! Dar să știi că la mine e ca la porci.

MIRCEA
Nu-i bai! Îmi faci și mie ceva să mănânc?

LILI
O să îți cumpăr PAX și negrese, vrei?

MIRCEA
Nu vreau!

LILI
Îți fac ratatouille!

MIRCEA
Auaileu, nu!

LILI
Dar ce vrei tu?

MIRCEA
Păi vreau așa: salată Boeuf, ciorbă de burtă și plăcintă cu brânză!

LILI
Numai atât?

Bărbatul pune înapoi chitara și încuie mașina.

MIRCEA
Și sarmale! Dar să nu pui bulion în ele.

LILI
Bun, am notat!

MIRCEA
Și icre de știucă!

FREEZE: Lili și Mircea urcând împreună scara blocului ținându-se de mână.





FADE OUT

SFÂRȘIT