O SIMPLĂ ZI DIN VIAȚA LA NIȘTE OAMENI
Motto: ,,Când ești supărat cu o chestie e
bine să vezi cum faci să rezolvi chestia aia.”
Unchiul Liviu
PERSONAJELE:
VALERIU (27 de ani)………actor
și referent artistic la un teatru;
SORIN (35 de ani)…………………………………………………………………………schizofrenic;
D-NA CASAPU (40 de
ani)……… angajată la birouri în același teatru;
D-NA BOERU (35 de
ani)……………………Consilier Clienți la o bancă;
NEA FOTEA (60 de
ani)………………înțelept și gospodar din teatru.
Dimineață. Sala cu
birouri a teatrului. La unul dintre acestea,
doamnele Casapu și Boeru beau cafele și stau la povești. Sunt singure în
toată încăperea. D-na Casapu citește de pe net.
D-NA
CASAPU:,, O
femeie de 71 de ani din Dorohoi a ajuns la spital după o orgie sexuală.
Iniţial, bătrâna a sunat la poliţie şi a spus că a fost violată de doi
bărbaţi.După o scurtă anchetă, poliţiştii au descoperit că femeia a minţit.
Septuagenara a avut o seară romantică alături de concubinul său de 50 de ani.”
I-auzi, baba! ,,La sfârşitul săptămânii
trecute, cei doi s-au îmbătat şi au început să întreţină relaţii sexuale.”
D-NA
BOERU: Păi, cam așa e, că bei și-ți vine, nu mai judeci.
D-NA
CASAPU: Da… fii atentă ce zice! ,,Mai târziu
ar mai fi intrat şi un vecin care ar fi fost imediat invitat în pat.”
D-NA
BOERU: Fi-ți-ar baba de râs!
D-NA
CASAPU: ,,Orgia a durat până aproape de zorii zilei.
Trezit
din beţie, concubinul femeii şi-a dat seama de ce s-a întâmplat şi a luat-o la
bătaie pe parteneră, acuzând-o că a cedat prea uşor avansurilor.”. Du-te, mă,
de-aici!
D-NA BOERU: Deci
jegu` ăla a fost cu ideea, clar! Că la o femeie nu știu să treacă prin cap
chestii de-astea. Și, fii atentă, au tras un gangbang cu vecinu` și după ce s-a
trezit bou` ei din beție, a
bătut-o că de ce a stat!
D-NA CASAPU: Păi ție nu ți
s-a întâmplat niciodată să bei, să faci chestii și să-ți pară rău a doua zi?
D-NA BOERU: Da, fată, da` nu cât să-l pun
pe bărbată-miu să i-o tragă la alta și apoi să îl bat că de ce i-a tras-o!
D-NA CASAPU: Păi da! L-ai
pus- l-ai pus! Stai că mai are: ,,Femeia
va fi amendată pentru faptul că a minţit că a fost violată. Bătrâna, de ruşine
că a fost dată în vileag, şi-ar fi retras şi plângerea. Poliţiştii care au
anchetat cazul declară stupefiaţi că nu au mai văzut aşa ceva.”
D-NA
BOERU: Păi cred! Vai, săraca babă!
D-NA CASAPU: Ia mai
las-o în colo, că de ce a avut ea parte noi nu o să avem niciodată!
D-NA
BOERU: Vezi ce înseamnă open mind? Apropos de nebuni dintr-ăștia, ce piesă se
joacă la prânz? Că vine ăsta mic
al meu cu clasa.
D-NA CASAPU: ,,Iepurașul
Țop” se joacă. Și al meu vine tot cu clasa.
D-NA BOERU: Da` vin
de la amândouă școlile?
D-NA CASAPU: Cre-că!
D-NA BOERU: Joacă actorii
noștri?
D-NA CASAPU: Da, ai
noștri.
D-NA BOERU: (arată
spre biroul vecin) Și colegu`?
D-NA CASAPU: Și. Băi,
m-a tâmpit! Freacă menta într-o veselie, cântă la chitară, n-are nicio treabă. Totuși,
frate, mai vine lume pe aici… veniseră ăia cu auditul, noi făceam ca titirezu` și
ăsta cânta din ,,Lanțul amintirilor”.
D-NA BOERU: Ce vrei,
fată? Artist, na!
D-NA CASAPU: Ce
artist, mă? Artist e jos, la scenă, nu aici. L-am rugat și eu să-mi facă o hârtie.
I-am zis: mă, fă și mie hârtia asta! O pagină, atâta! Până mi-a făcut-o,
fratee, am zis că mor! Bine, el nici nu are calculator, trebuie să îi aducă și
lui. Adică calculator are, da` n-are monitor.
D-NA BOERU: Mamă da`
ce-a slăbit! E bolnav, sau ce-are?
D-NA CASAPU: Nu
cred. O fi vrut el să slăbească. Bine, știu că are el niște probleme, că a
strâns bani să-și facă casa, da` s-a îmbolnăvit mamaie-sa și i-a cam cheltuit.
Și acum s-a externat baba și e cam praf și lui au început să-i vină comenzile,
dulapuri, pușca mea! Acuma face ciorbe, aduce săracul pe la muncă tot felul de rahaturi
de-ale lui.
D-NA BOERU: Da` ce,
el stă cu mamaie-sa?
D-NA CASAPU: Da.
D-NA BOERU: Părinți
n-are?
D-NA CASAPU: Are, da`
nu se înțelege cu ei, nu știu. Văd că a cam luat-o pe câmpii de vreo două luni,
da` așa-s ei actorii, știi, mai ciudați așa, vezi doamne!
D-NA BOERU: Da, da!
Ce să-ți povestesc! Să muncească ei ca mine opt ore pe zi în hârtii și cu bani,
să vezi cum le ies figurile din cap. Nu știu la ce naiba le trebuie și
facultate lor ca să se scălâmbăie acolo!
Intră nea Fotea.
NEA FOTEA: Bună
dimineața, țuica taie greața!
D-NA CASAPU: Neața,
nea Fotea!
D-NA BOERU: Neața!
Ce faceți?
NEA FOTEA: Mă bucur
de ziua de azi, că ziua de ieri s-a dus şi nu se mai întoarce și ziua de mâine
nu se ştie, fiindcă nu știi dacă trăiești sau mori.
D-NA CASAPU: Așa
este!
NEA FOTEA: A venit
ăla cu cașcaval, dacă vreți să luați. Tot 10 lei.
D-NA CASAPU: Vreau
și eu două roti. Vrei fată?
D-NA BOERU: E bun?
D-NA CASAPU: E bun.
D-NA BOERU: Iau și
eu două.
Cele două îi dau
banii lui nea Fotea.
NEA FOTEA: Banu`
ochiu` dracului! Toată lumea îi înjură da` toți fuge după ei! Am făcut
ieri o ciorbă grecească: două piepturi de pui, rânză, țelină, albitură, doi
morcovi, patru ouă... ce am mai pus... a, un borcan cu smântână, ceapă, nu știu
ce... cinci sute de mii!
D-NA CASAPU: Scump!
NEA FOTEA: Scump, da` ce bună iese! Io fac așa: spăl pieptu` bine, îl pun la fiert cu rânza într-o
oală de vreo 4 kile de apă și bag piper boabe. Zarzavaturile le tai bucăți mici,
și le pun si pe ele la fiert după ce scot carnea. Tuflesc o lingură de sare...
tai carnea cubulețe…
D-NA CASAPU: Nea
Fotea, nu te așteaptă jos ăla cu cașcavalu`?
NEA FOTEA: A, da!
Nea Fotea iese.
D-NA BOERU: Ia zi,
fată, îți faci cardu` ăla la noi?
D-NA CASAPU: A,
cardul ăla? Măi, eu îmi fac, da` mi-e că dup-aia n-o să pot să pun banii la loc,
că la cum mă știu, mă apuc să scot când rămân fără și...
D-NA BOERU: Da` nu
scoți și tu bani de pe el. Îl folosești la cumpărături cu magazinele care e
partenere. Și scadența vine după cincizeci și cinci de zile. Și eu mi-am făcut
și să știi că e foarte mișto.
D-NA CASAPU: Zi-i la
artist când vine, poate vrea el.
D-NA BOERU: Da,
sigur! Lui poți să îi faci card de băutură. Să aibă card de bere, nu știu unde.
Și dacă toată gașca lui se duce în altă parte, el să stea ca fraieru` acolo, singur
la masă.
D-NA CASAPU: (râde)
Stai că acuma vine.
D-NA BOERU: Ei, lasă
și tu, dă-l în colo, că are spectacol la prânz, scapi două ore.
D-NA CASAPU: Ai sau
nu depresie.
D-NA BOERU: Io?
D-NA CASAPU: (cu
ochii în monitor): Ia uite, fată, ce interesant: ,,Ai sau nu depresie”. Fii
atentă: ,,Unu: ai problemne cu somnul?” Nu.
D-NA BOERU: Nu.
D-NA CASAPU: ,,Doi:
ai coșmaruri?” Nu.
D-NA BOERU: Mai am
așa, da`…
D-NA CASAPU: Ei, și
eu, dar nu pot să zic că am așa… coșmaruri.
D-NA BOERU: Nu, nici
eu.
D-NA CASAPU: ,,Trei:
te simți extenuat?”
D-NA BOERU: O, da!
D-NA CASAPU: Da,
corect!
D-NA BOERU: Fată,
uneori simt că nu mai pot!
D-NA CASAPU: Și eu
la fel, pe bune! ,,Patru: În ultimile
luni te-ai îngrășat sau ai slăbit mult?”.
D-NA BOERU: Ce, se
vede, oare?
D-NA BOERU: ,,Cinci:
calitatea actelor sexuale s-a diminuat?”
D-NA CASAPU: Nu știu
tu, da` io l-am stors de tot pe săracu` bărbată-miu!
D-NA BOERU: Eu așa
și așa. Când am chef am, când n-am -n-am! Mă enervează când vine beat și nu mai
termină. Cred că și stimulează, fată…
D-NA CASAPU: Ce?
D-NA BOERU:
Stimulează, adică se preface, soro! La un momen`dat îl simt io că nu mai poate
și face: îmi vine, îmi vine și se culcă; da` io simt că minte, știi?
D-NA CASAPU: A, păi
la mine tocmai atunci când e beat e cum trebuie!
D-NA BOERU: Ce
nebună ești! ,,Șase…
D-NA CASAPU: Păi nu?
D-NA BOERU: ,,Șase:
ai avut sau ai halucinații?” Nu.
D-NA CASAPU: Nu.
D-NA BOERU: ,,Șapte:
Ești într-o relație?” Bine… ,,Opt: Ai trecut printr-un moment traumatizant cum
ar fi: pierderea sau îmbolnăvirea unei persoane dragi, pierderea jobului, etc.?”
Doamne ferște, nu!
D-NA BOERU: Nu, doar
mmătușă-mea, da nu eram noi așa apropiate.
Se aud pași.
D-NA CASAPU: Șase!
D-NA BOERU: Care
șase? Nouă tre` să fie!
D-NA CASAPU: (șoaptă) Șase, vine colegu`! (tare) Gata! Rezultateee…
D-NA BOERU: Ia!
D-NA CASAPU: Zice că
n-avem depresie.
D-NA BOERU: Sunt
niște prostii astea.
Intră Valeriu. Arată
ca naiba.
VALERIU: Sărut
mâinile! Bună dimineața!
D-NA CASAPU: Neața!
D-NA BOERU: Vai,
ce-ai slăbit! Or să te deoache toate fetele.
VALERIU: Da, mulțumesc!
Ce bine că am dat de dumneavoastră, doamna Boeru, vroiam să trec azi pe la
bancă să vă cer un sfat.
D-NA BOERU: Spune!
Cu drag…
D-NA CASAPU: Ce mai
face mămăița?
VALERIU: Bine! De
fapt bine… se târâie.
D-NA CASAPU: Ea nu e
din Dorohoi? (d-na Boeru pufneste în râs)
VALERIU: Nu, e din
Sulina. Mamă, să vă zic ce-am visat!
D-NA CASAPU: Dacă
iar zici prostii…
VALERIU: Nu, nu!
Cred că am dormit o oră noaptea asta, mai mult m-am foit, așa. Am visat că
stăteam cu taică-miu și cu maică-mea. Și la un momen`dat mă prinde taică-miu de
mâini și mă pune jos, și vine pe la spate maică-mea cu un dildo de os... Și nu
știu cum m-am ridicat și i-am bătut de i-am îndoit… mă iertați! Vroiam să vă
întreb de programul Prima Casă.
D-NA BOERU: Da, vrei
să aplici?
VALERIU: Da, am
citit ce scrie pe site acolo și cred că sunt eligibil.
D-NA BOERU: Păi hai
să vedem! (d-nei Casapu) Iau și eu și o foaie și un pix.
VALERIU: Și nu mai
știu cum s-a terminat…
D-NA CASAPU: Mă duc la
o țigară io.
D-na Casapu iese.
Cei doi se duc la
biroul lui Valeriu.
VALERIU: Cum se face
mai întâi, fac dosarul și apoi vorbesc cu vânzătorul, sau invers?
D-NA BOERU: Ai găsit
ceva?
VALERIU: Da, un
apartament cu două camere la optișpe mii de euro. E cam la mama dracului, da`
m-am uitat, arată fain, blocul e mișto. M-am dus ieri pân` acolo cu Google
Earth și zona e ok. Vis a vis de cimitir, deci
vecinii sunt oameni liniștiți.
D-NA BOERU:
(zâmbește) Bine, păi hai să facem o socoteală, ar veni… (calculează) cam patru
sute de lei pe lună, treij` de ani, la care se mai adaugă o sută nouăzeci pe
an, plus… da` stai, să nu vorbim de pomană.
Ce salariu ai?
VALERIU: Păi am un
contract individual de muncă aici, la birou, de opt sute cinci zeci net și un
contract de actor pe o mie net. Amândouă determinate. Am văzut că banca acceptă
și venituri din colaborări, închirieri, nu știu ce. Așa scrie.
D-NA BOERU: Nu, nu
prea. Asta nu e bine, că n-ai contract definitiv. Ești însurat?
VALERIU: Nu. Este că
întrunesc toate condițiile ca să nu primesc nimic?
D-NA BOERU: E, nu! Ai
facultate, nu?
VALERIU: Am. Am
terminat actoria la Constanța în 2008, licența e de la UNATC, că nu era
acreditată. Contează?
D-NA BOERU: Nu
contează. Auzi, știi ce putem să facem? Îți fac io dacă vrei un contract de o
mie patru sute net la mine la firmă… fictiv, știi? Practic nu îți iei salariu. Io,
ca angajator trebuie să plătesc 60 la sută din salariul tău la stat.
VALERIU: Nu era 40?
D-NA BOERU: Tu înțelegi
ce spun eu aici, nu? Deci tu poți să îmi dai mie pe lună șapte sute de lei,
timp de șase luni cât îți faci vechimea și apoi aplici din nou.
VALERIU: Mulțumesc
frumos, da` nu știu ce să zic acum. Mă gândesc și vă zic.
D-NA BOERU: A,
normal! Ideea e că eu nu pot să-ți garantez că programu` ăsta o să mai fie și
peste șase luni… mai e și chestia că…
VALERIU: Și dacă dau
acum 40 la sută?
D-NA BOERU: 60!
VALERIU: (râde) Mă
iertați, să am io o agendă și când plec să o uit pe masă, deschisă. Și dumneavoastră
să vedeți acolo scris titlu: ,,Oameni care m-a supărat pe mine”. Și primii
bifați să fie oameni care acum știți că sunt morți. Și ultimul bifat să fie, să
zicem, Dumitrașcu Remus! Și să vă întrebați: cine pușca mea e Dumitrașcu Remus?
Și când vă întrebați așa, vedeți aici pe geam cum trece dricul, iar pe cruce
scrie Dumitrașcu Remus! Și următorul nume, primu` care-i nebifat, să fie d-na
Boeru! Cum ați încasa situația asta?
D-NA BOERU: Măi, ce
imaginație bogată ai! Ești un nesimțit! Eu vreau să tea jut și tu… proastă sunt
eu.
VALERIU (aproape
intr-o criză de râs) Și io… să mă întorc și să zic: ce uituc sunt, am uitat
agenda, sărut mâinile, la revedere! Ce câcat… nu pup Prima Casă!
D-NA BOERU: Așa cum
ai contractele acum -nu, din păcate.
VALERIU: Săru-mâna
oricum!
D-NA BOERU (revenind
la biroul prietenei ei) Pentru puțin.
VALERIU: (pentru el)
,,Father ko bacha nahin. Father ko baap bolte hain, aur tumhara baap tumhare
saamne khada hai!”. (se uită femeie) Asta i-a zis Amitabh Bachchan lu` taxo lu`
Ruby, când a venit îmbrăcat în popă catolic la el. Filmul Mard. Bine, la noi
era pe VHS si se numea Calul Alb. L-a dat și Paul Prisada la TV când eram mic (cântă
tema din film):
Doamna Casapu
revine.
D-NA CASAPU:
Valeriu, vezi că te așteaptă jos unu` de la o firmă de curierat.
VALERIU (cântă): ,,Mard
taangewaala hoon main, Mard taangewaala
yeh Mard taangewaala
main hoon, Mard taangewaala
mujhe dushman kya
maarega mera dost hai uparwaala”.
Valeriu fuge în jos
pe scări.
D-NA BOERU: Băi, da`
parcă nu era așa! Ce dracu-i cu el? Băiat tânăr…
Se aude sunetul
specific primirii unui mail.
D-NA CASAPU (privind
la monitor): Iar primește Valeriu mailuri pe adresa instituției Tu știi
engleză, fată?
D-NA BOERU: Da, ia
să văd! Zice: ,,Dear Valeriu, mulțumim că ai aplicat pentru doctorat la universitatea
noastră… opaa! Your line of
interest doesn’t fall solidly enough… ăăăă… tema ta de interes, zona ta de
interes… nu se potrivește cu ceea ce predăm aicea la noi. We wish you…
D-NA CASAPU: …a
merry Christmas…
D-NA BOERU: …succes
în a găsi un îndrumător de an și o școală potrivită. Dr. Eric Dick, Șef al
catedrei de Teatru de la Trinity College Dublin, Irlanda.”
D-NA CASAPU: A dat
la doctorat în afară și l-a anunțat ăștia că a luat-o în freză, fii atentă!
D-NA BOERU: Ce,
crezi că în afară se intră așa, ca la noi?
Valeriu intră cu o
ușă de interior sub braț, învelită într-o folie de celofan. Vorbește la
telefon.
VALERIU: Da, bre! Pipote
și inimi? Nu pot să vorbesc tare că deranjez oamenii! Da, deci vrei o zeamă, ok!
Și mai ce? Bine, bine, bine! Da, rețeta, bun! La patru. Că am spectacol. Că am
spectacol, zic! Pa pa!
D-NA CASAPU: Vezi că
ai un mail de la Dublin.
VALERIU (spre
monitorul femeii): Pot să mă uit?
D-NA CASAPU: Da,
sigur!
VALERIU: (privește) Morții
mă-tii! (spre doamne) Scuze, scuze… aici, o…
D-NA BOERU: Hai că
am tăiat-o la bancă. Pa, fată! O zi frumoasă!
D-NA CASAPU: Pa-a!
D-na Boeru iese.
La radio sunt știri.
CRAINICA: Rusia lui Vladimir
Putin nu vrea să cedeze…
VALERIU: Auziți, puteți să dați o idee mai tare?
D-NA CASAPU: Da.
D-NA CASAPU: Ce nebunie și la ăștia!
VALERIU: Știți ce face Putin? Ce a făcut Hitler cu Cehoslovacia. Păi
Putin a zis că are dreptul să-și apere poporu`, că ăia din Crimea
sunt șaizeci la sută ruși. Și nea Hitler a zis tot așa când a atacat
Cehoslovacia. Vă zic io că iese circ mare, ne pregătim de război. Că și UE și
rușii vor Ucraina.
D-NA CASAPU: Nu mai zi așa! Ce-avem noi de împărțit cu ucrainienii?
VALERIU: Bucovina .
Se aud bătăi în ușă
și apoi intră Sorin.
SORIN: Sănătate maxină!
Ce faci, preabunule?
VALERIU: Bine,
Sorine!
SORIN: Mamă, ce slab
ești! Sărut mâna, doamnă!
D-NA CASAPU: Bună
ziua!
SORIN: V-am adus
niște cărți, nu sunt sectant, să știți, sunt creștin ortodox.
D-NA CASAPU:
Mulțumesc!
SORIN: Și pentru
tine, maestre. (o caută în rafie, o găsește, i-o dă)
VALERIU:
,,Internatul Uteciștilor”, super mișto!
SORIN: Să știi că
într-o zi nu o să mai conteze politica. Când o să fiu io președinte o să unesc
toate partidele politice într-unul singur. O să fie o revoluție culturală mare,
tată!
VALERIU: Când?
SORIN: Peste douăj`
de ani.
VALERIU: De ce?
SORIN: Ca să dea
colțu` ai mei, să vând casa și să mă duc în Bucale. Să știi că io sunt pus pe
lume cu un scop. Sunt o combinație, dacă vrei, între Iisus și Superman. Voi ce
nu dați aici filme? Proiectai Superman.
VALERIU: Păi n-am
dat filme, mă, anu` trecut? Și în sală nu erați decât tu, d-na Spirescu, Brânză
și cu Fane Șalupe.
SORIN: Da, așa e!
Ăia-s nebuni, tată! Doamna Spirescu… pfff! Șalupe ieri cânta pe faleză: ,,Ale
tale ale tale/ sărutări criminale…”. Ce să-ți mai dau eu ție… De ce nu faci
proiecție cu concerte?
VALERIU: Nu vine
nici dracu`!
SORIN: Pink Floyd,
Michael Jackson. Știi că io am comunicat cu Michael Jackson? Când a venit în `91,
a dat mâna cu Iliescu, a dus cadouri la orfelinat… mă uitam la el de la o
distanță cam de-aici pân-aici și comunicam cu el.
VALERIU: Cum,
telepatic, sau cum?
SORIN: Da,
senzorial.
VALERIU: Tu mai auzi
voci, așa?
SORIN: Da, înainte
comentau la ce făceam io, știi? Acuma sunt doi care înjură.
VALERIU: Perfect!
SORIN: Uite un cinci
bani de pe vremea lu` Ceaușescu. Ia!
VALERIU: Mersi!
Auzi, tu mai ai bani vechi pe acasă?
SORIN: Sunt
colecționar.
VALERIU: Păi și io.
Nu facem o dată schimb?
SORIN (se uită la
niște bănuți pe care i-a scos din buzunar): Ba da. Ia uite, zece carboave
ucrainiene pentru tine.
VALERIU: (se uită) Bă,
ești nebun? Ăsta e de când erau naziștii peste ei, fii atent!
SORIN: Ai, să-mi…
VALERIU: Ia-l, mă,
înapoi!
SORIN: Asta e, ți
l-am dat -ți l-am dat! Ia să vă las io aici și o biblie, că teatru` și biblia
nu prea, nu prea așa! Cum facem noi, doamnă, să-l mântuim pe Valera?
VALERIU: Păi dacă
promiți că mă faci Ministru` Culturii când ajungi președinte, te las să mă
mântuiești.
SORIN: Mmm… nu pot
să te aburesc. Mai ai pân` acolo, lasă că o să mai avem noi discuții și vedem.
VALERIU: Auziți,
doamnă, la el! Nu corespund încă, nu-s bun pentru guvernu` lui!
D-NA CASAPU: Mda.
VALERIU:
(prefăcându-se că îi dă un pumn, în glumă) Băi…
SORIN: Hai să-ți arăt
o chestie! (scoate un afiș) Ce scrie aicea?
VALERIU: O, Marean
Nistor!
SORIN: Citește tot,
cu voce tare.
VALERIU: N-am chef
acum, pe bune!
SORIN: Te rog io
frumos!
VALERIU: Vezi ce
bulangiu ești? Mă ai la mână cu carboava asta și acuma ți-o amortizezi.
SORIN: Citește și ai
să vezi o chestie.
VALERIU: Fi-ți-ar
capu` să-ți fie! Deci: ,,Clubul Select Europa Xanadu organizează Singer Marean
Nistor Party…
SORIN: Stop! Singer
Marean Nistor Party?
VALERIU: Adică
petrecerea cântărețului Marean Nistor.
SORIN: Singer nu
seamănă cu swinger? Nu-ți vine în cap swinger party?
VALERIU: Nu, mă!
SORIN: Bun! Cum se
cheamă clubul?
VALERIU: Select
Europa Xanadu.
SORIN: Așa! Care-s
inițialele? Nu cumva S.E.X.?
VALERIU: Bine, mă,
Sorine…
SORIN: Uită-te tu la
mine, Marean Nistor face petrecere cu swingeri la Xanadu! Io l-am mirosit de
mult pe ăsta că e satanist, cu bentița aia de doi lei. Băi! Stai că uitam cea
mai tare fază! Vezi că mâine o să înceapă al Treilea Război Mondial.
VALERIU: Ete…
SORIN: Nu mă crezi,
fraiere?
VALERIU: Las-o-n… o
dai de gard!
D-NA CASAPU: Băieți,
hai că io ies să fumez o țigară, ok?
VALERIU: Bine,
colega!
D-na Casapu iese.
SORIN: Mâine Rusia o
să atace Ucraina…
VALERIU: Am treabă,
frate, n-am chef, serios!
SORIN: Nu, atâta îți
zic, e foarte important…
VALERIU: Nu te mai
ascult, să mor io!
SORIN (scoate banii
din buzunare și alege o bancnotă veche) Io mai am aici cinci carboave, tot cu
zvastică. Mamă, cât de mișto poate să fie svastica asta de-aicea! Mă gândeam să
ți-i dau și pe ăștia, da` dacă ești așa…
VALERIU: Dă-i
încoace, sandilăule! Te
ascult. Zi!
SORIN (scoate un
ziar): Ia citește titlu` de pe prima pagină!
VALERIU: Să dea
Dumnezeu să te îngroape fără costum!
SORIN: Bagă!
VALERIU: ,,Nava
rusească de croazieră Bubliki a acostat astăzi la noi în port”
SORIN: Cine-i în
poză?
VALERIU: A,
președintele Consiliului Județean.
SORIN: Ce caută
acolo? Asta vreau eu să te întreb. Îți dai seama că dacă ăsta i-a primit, noi
suntem, de fapt, aliații rușilor? Îți dai seama că de la noi se trage
informații despre UE? Dacă rușii vin călare pe Ucraina, atunci salut
reîntregire națională la noi!
VALERIU: Te superi
dacă îți spun ceva?
SORIN: Ce?
VALERIU: Ești dus,
Sorine!
SORIN (desfășurând
un alt afiș): Da, bine!. De chestia asta ce mai ai de zis, cine e nebunu`?
Afișu` ăsta l-au pus azi la voi, aici.
VALERIU: Și tu l-ai
luat de la agenția de bilete, nu? Du-l, mă, la loc!
SORIN: Lasă că o să
în duc. Citește ce scrie!
VALERIU: ,,Spectacol
de copii: Ursulețul care mânca puțin”.
SORIN: De ce cuvântu`
,,puțin” e mai mare decât restu`? Nu cumva ,,Puțin” trimite la Putin? De ce
n-are diacritice?
VALERIU: Și așa mă
simt ca curu`, mă termini, pe cuvântul meu….
SORIN: Vezi ursulețu`
desenat? Râde, da? Face ha, adică. Unu la mână! Doi: unde se află el?
VALERIU: Într-un
hol!
SORIN: Ai câștigat
un televizor color! Ținem minte hol. Trei: În ce sunt îmbrăcați toți?
VALERIU: În ii!
SORIN: Exact! Ha
plus hol plus ii egal haholii! Da? Ce are ursu`-n mână?
VALERIU: O pușcă de
vânător.
SORIN: Cum ar veni,
simbolu` atacului. Deci mesaju` e ,,Putin atacă haholii”. Partea frumoasă acum
începe. Aici scrie data în care se joacă spectacolu`, da?
VALERIU: Da!
SORIN: (ia un
calculator de pe birou) Adunăm toate cifrele și tragem radical din număru` meu
de telefon… așa! Iese exact…! Iese exact data de mâine. Deci Putin atacă
haholii mâine! Nu putem să stăm așa, mă! Hai să facem ceva!
Intră d-na Casapu cu
o cutie în mână.
D-NA CASAPU: Tu de
ce nu vorbești la curierat să ți le aducă o dată pe toate?
VALERIU: Tot pentru
mine e? A, e plafoniera! Ați plătit dumneavoastră?
D-NA CASAPU:
Cincizeci de lei.
VALERIU: Vi-i dau
acum. Sorine, tu nu mai ai treabă azi? Hai că eu o să cobor la spectacol.
SORIN: Da, hai că
trec mai încolo. Hai noroc! Gândește-te la ce ți-am spus! (d-nei Casapu) Sărut
mâna!
D-NA CASAPU: La
revedere!
Sorin iese. Valeriu
îi pune d-nei Casapu pe birou cincizeci de lei. Ea dă radioul mai tare.
CRAINICA: …și nu uitați: peste o oră Teatrul nostru vă
invită, dragi copii, la spectacolul ,,Iepurașul Țop”. Știri externe acum: În
timp ce şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre UE se pregăteau să participle
-Valeriu, scoate mâna din nas!- la reuniunea Consiliului European pe tema
Ucrainei, în Crimeea a fost anunţată dorinţa autorităţilor locale proruse de a
organiza un referendum pe tema alipirii peninsulei la Rusia.”
D-na Boeru ciocănește
și apoi intră.
D-NA BOERU: Bună
ziua din nou! Am venit să îl iau pe ăsta micu` de la spectacol dup-aia. (lui
Valeriu) Succes!
VALERIU: Mulțumesc!
D-NA BOERU: Deci să
vă zic una bună! Vorbeau oamenii la muncă acuma de Marean Nestor, cică de fapt
nu venise el chiar să cânte la club. Adică cântatu` era la vrăjeală, că a făcut
poliția un flagrant ieri acolo și l-au arestat pă ăsta pentru proxenetism. Da` mă! Cică au descins
și în sala din spate și au găsit orgie -orgie acolo, și-o trăgeau ăia ca
chiorii, schimbau nevestele între ei...
D-NA CASAPU: Nu
cred!
VALERIU: Asta a spus
și Sorin mai devreme.
D-NA CASAPU: Ce-a
zis?
VALERIU: Ce intuiție
a avut, idiotu`! Și el tot de Nistor zicea…
D-NA CASAPU:(d-nei
Boeru) Stai că nu-mi revin! Deci ăsta proxenet?
D-NA BOERU: Da și cică
la swingeri erau și din Primărie și din Consiliu...
D-NA CASAPU: Și cum,
fată, schimbau nevestele între ei?
D-NA BOERU: Ca să
vezi! Și Nistor era capul, fată! Doamne, Maica Domnului! A înebunit lumea!
Lui Valeriu îi sună
telefonul.
VALERIU: Da, bre,
mamaie! Hârtie iau, da` mi-e rușine să iau carmol. Așa mi-e rușine mie! Păi
n-am zis că iau pipote și inimi, să fac ciorbă? Bine, dezosat? Hai că tre` să
fug acum, da? Tre` să fug, zic! Pa pa!
Valeriu iese.
D-NA CASAPU: Mă, io
cred că la un moment dat trebuie să mai condimentezi un pic relația, știi?
D-NA BOERU: A, da`
io nu am nimic cu ei! Știi ce zic io? Ce face omul cu viața lui personală e
treaba lui. Deci io nu am nimic împotrivă.
D-NA CASAPU: Nici, io! Treaba lor. Chiar bravo lor că au
curaju`.
D-NA BOERU: Da, mă,
da` așa cu străini, zi și tu? Da` sunt boli, măi!
D-NA CASAPU: E,
glumesc! Păi cel mai bine, dacă ești atât de țâcnit ca să încerci, e să încerci
cu prieteni, că nu ești așa stresat, știi?
D-NA BOERU: Da, păi
dacă, să zicem, aș fi în situație, eu așa aș face.
D-NA CASAPU: Și eu,
nici nu aș sta la discuții!
D-NA BOERU: Poate
zic o tâmpenie da`, până la urmă, tot cu al tău, tot la fel, te plictisești…
D-NA CASAPU: Ce
zâmbești așa, nebuno?
D-NA BOERU: Te
întreb așa, mai mult în glumă… ție cum ți se pare bărbată-miu?
D-NA CASAPU: Cum să mi se
pară?
D-NA BOERU: Hai mă, că mie, de exemplu al tău mi se pare super ok.
D-NA CASAPU: Ei,
bine, dacă tot suntem la sincerități, și al tău e fain, înăltuț așa. Da` ție
cum ți se pare al meu?
D-NA BOERU: E foarte
ok. Uite, poate veniți în week-end pe la noi. Copilu` oricum se duce să doarmă la
tataie-su și mamaie-sa și poate veniți pe la noi în vizită.
D-NA CASAPU: Cu mare
plăcere! Să vorbesc cu bărbată-miu. Cum naiba să-i zic?
D-NA BOERU: Sunt
bărbați, dă-i în colo! Nu-i asta o problemă.
D-NA CASAPU: Păi, cum facem?
D-NA BOERU: Să vedem. Sâmbătă e ok, nu?
D-NA CASAPU: E perfect!
D-NA BOERU: Bun așa!
D-NA BOERU: Tu ai p-acasă
chestii?
D-NA CASAPU: De care
chestii? Jucării?
D-NA BOERU: Aham!
D-NA CASAPU: Nu,
n-am.
D-NA BOERU: Eu mi-am
luat un costum de Catwoman dintr-ăla de latex, cu jordie.
D-NA CASAPU: Cu cătușe,
șmecherii?
D-NA BOERU: Nu, fără
cătușe, nu-mi place cu cătușe.
D-NA CASAPU: Hai că
când și când merg, zic io.
D-NA BOERU: Nu, deci
de cătușe să n-aud. Am avut un gagiu plutonier, înainte de Boeru, am rămas așa
cu un gust amar.
D-NA CASAPU: Da` nu
de alea adevărate, de alea cu blăniță, tu! Fii atentă, io am luat de la teatru
mai demult costumu` de purcică din ,,Căsuța cu purcei” și făceam groh groh!
D-NA BOERU: Și
bărbată-tu cu ce era îmbrăcat?
D-NA CASAPU: Nu, el
era în om îmbrăcat, adică nu era îmbrăcat, era el și ziceam că era veterinaru`
și prindea purcica și eu groh groh… alergam așa prin casă și el stai mă,
purcico că te prind, stai mă purcico că te prind! … și se făcea că mă prindea
și… unde mă prindea… Și apoi iar se făcea că mă scapă și iar: stai purcico că
te prind, stai purcico că te prind. Ultima oară am luat costumu` de iepuraș din
piesa care se joacă acuma jos și el și-a pus un fes în cap, cică era vânătorul.
Și a luat sclerozatu` și un morcov, că luasem de la Kaufland morcovi din ăia babani…
Intră Valeriu
îmbrăcat în iepurașul Țop. Iepurașul e gri, iar pe spate are o pată alburie de
lichid uscat. Își pune sub braț ușa în folie, iar cu cealaltă mână apucă
plafoniera. Dă să iasă.
D-NA BOERU: N-a
început încă?
VALERIU: S-a
suspendat! Cică a căzut în gârlă autobuzu` cu copii.
D-NA BOERU: Autobuzu`
de la școală?
VALERIU: Dap!
D-NA CASAPU: Vai de
mine! Copilu` meu e acolo!
D-NA BOERU: Și
copilu` meu!
Doamnele Casapu și
Boeru țâșnesc pe ușă. Valeriu lasă obiectele jos și se așează la birou să-și
tragă sufletul.
Intră nea Fotea cu
cașcavalul.
NEA FOTEA: Salut,
Valerică! Le spui și tu la doamne când vine că le-am lăsat astea?
VALERIU: Să trăiți, nea Fotea! Da, le zic.
NEA FOTEA: Nu te tine să te
duci așa până vis-à-vis să iei un kil de morcovi!
VALERIU: Nu mă
ține, așa e!
NEA FOTEA: Apropos de morcovi, dacă faci ciorbă grecească să păstrezi unu`,
ca să îl răzui și să-l călești ca să dai culoare. La fel ca la ciorba de burtă,
știi? Tu între timp fierbi la
foc mediu legumele. Apoi, după ce faci carnea cubulețe, o pui la loc în oală. Dai
focu` la mic ca să nu mai clocoteasca supa. Într-un castron bați bine gălbenușurile cu smântâna. Pui niște
polonice fierbinți peste maglavais și amesteci cu telu`, ca sa nu se brânzească. Dup-aia…
VALERIU: Așa e! Auziți, Sorin ăla mai era pe aici?
NEA FOTEA: Da, se uită la expoziție, jos.
VALERIU: Aha. (merge la ușă) Sorine!
SORIN (O.S): Da, maestre!
VALERIU: Hai pân` la mine!
SORIN: (O.S) Nu, că mă duc la cursu` de yoga.
VALERIU: Unde, mă?
SORIN(O.S.): La Shri Mataji Nirmala Devi, bre! La energia Kundalini. Dacă
treci la avansați te bagă la Karma Sutra.
VALERIU: Vino, mă, încoace!
SORIN (O.S.): Tu n-auzi că mă duc la curs, mă?
VALERIU: Lasă, mă, te duci dup-aia. Vino până sus!
Valeriu coboară de pe geam. Dă mai tare volumul de la boxe deoarece sunt
iarăși știri. Nea Fotea iese.
CRAINICA: ...martorii spun că șoferul
a pierdut controlul autobuzului, acesta prăbușindu-se în apă. Vehiculul era
plin cu copii care se îndreptau către teatru, pentru a viziona spectacolul
,,Iepurașul Țop”. Știri externe acum: Experţii şi jurnaliştii
ucraineni continuă să mediateze şi să ghicească următorii paşi ai Rusiei. Care
este planul lui Putin şi ce vrea el cu adevărat? Valeriu este rugat să se ocupe
de pacea în lume!”
Valeriu stinge
boxele. Intră Sorin cu un dulăpior, tot în celofan.
SORIN: Baxează două sute
cincizeci.
VALERIU: Nu mai am
bani la mine!
SORIN: Bă, am dat io
de la mine, că am scos pensia lu` taică-miu.
VALERIU: Îți dau pe
opt.
SORIN: Care opt,
ești prost? Mâine începe războiu` și tu îți iei leafa pe opt!
VALERIU: Păi și dacă
începe războiu` la ce dracu` îți mai trebuiesc acum două sute cincizeci?
VALERIU: Cum e să
auzi voci?
SORIN: E normal. De
ce întrebi?
VALERIU: Auzi? Zici
că nava aia de croazieră nu-i navă de croazieră.
SORIN: Nu e, mă! E
un mare dispozitiv de ascultat. Rușii suge informații, le prelucrează și când o
să vadă ei o buleală undeva, gata!
VALERIU: Păi cum să
facem noi să îl dezactivăm, atunci?
SORIN: Io nu mă
pricep la hackereală. Nu știu nici măcar pe ce site să intrăm, dacă e.
VALERIU: Da` dacă
intrăm noi pe nava Bubliki și încercăm să distrugem tablou`?
SORIN: E o idee.
Trebuie să detonăm ceva. Ia gândește-te, ce poate să explodeze?
VALERIU: Păi nu știu
io ce e înăuntru acolo.
SORIN: Nu acolo, ce
putem să aducem noi ca să bubuie?
Intră nea Fotea cu o
butelie. Iese.
VALERIU: O butelie,
tată!
SORIN: O butelie,
corect!
VALERIU: Ia o foaie
de acolo și scrie ce ne trebuie, că uităm.
SORIN (notează): Una
buc. butelie.
VALERIU: Ia dă mie
să scriu! Deci: una buc. butelie, (scrie) una buc. cheie franceză, una buc.
cutie chibrituri sau una buc. brichetă.
SORIN: Și brichetă
și chibrituri, că nu se știe.
VALERIU: Ok. Una
buc. șprei, ca să dăm pe camere.
SORIN: Păi la ce-ți
mai trebuie șprei dacă bubuie?
VALERIU: Nu, mă! Cagule
mai bine! Două buc. ca-gu-le… așa.
SORIN: A, da, că
poate ne transmit ăștia prin satelit, ceva. Da` nu o să ne recunoască după
blugi? Tu nu mergi așa, nu?
VALERIU: Da, mă!
Merg așa, mă! Doamne, Sorine! Da` ai dreptate, ne trebuie costume.
SORIN: Din alea de
camuflaj.
VALERIU: Stai, că
noi avem aici la recuzită costume cu cagule.
SORIN: Bocanci.
VALERIU: Două buc.
bo-canci…
SORIN: Scrie și un
pachet de Kent
lung.
VALERIU: Ăsta e
pentru acțiune sau îți trebuie ție?
SORIN: Îmi trebuie
mie.
VALERIU: Una buc. Kent
lung.
SORIN: Lanterne?
Asta noaptea dacă mergem. Sau mergem acuma?
VALERIU: Dacă e
închis noaptea? Eu zic să mergem pe la un cinci așa.
SORIN: Păi mai luăm
lanterne atunci?
VALERIU: Hai să
luăm, că nu știi.
SORIN: Nu știi, așa
e!
VALERIU: Do-uă buc.
lan-ter-ne. Bă, da` dacă ne prinde? Nu ne trebuie o armă?
SORIN: Luăm cuțite
la noi?
VALERIU: Trinc! Are
directoru` un pistol pentru scenă aici în seif, uite-ia! E pistol adevărat. Da`
nu știu cifru`! Stai că scriu și ne gândim. U-na buc. pis-tol. Ia și citește,
poate mai trebuie ceva.
SORIN: (citind de pe
listă) O butelie, o cheie franceză, o cutie de chibrituri, o brichetă, două
cagule, două costume S.W.A.T., un pachet de Kent lung, două lanterne, o
caserolă pipote și inimi pui, un pistol. Auzi, pipote și inimi la ce ne
trebuie?
VALERIU: Trebuie să
îi fac o ciorbă lu mamaie-mea. Nu plecăm direct d-aici, mergem la mine acasă,
fac ciorba și apoi plecăm. Deci mergem la mine, într-o oră se face ciorba și
apoi o tăiem în port.
SORIN: Și ne
schimbăm la tine, sau cum?
VALERIU: Da` chiar!
Că nu putem să mergem așa prin oraș. Mai bine noaptea, mă! Da, deci uite cum
facem, vii la mine, fac ciorba, ne uităm la un film și când se face noaptea
plecăm. Facem așa?
SORIN: Facem! Ce
film?
VALERIU: Ai văzut
vreunul care intră la oscaruri anul ăsta?
SORIN: Bre, mai bine
hai să luăm unul românesc.
VALERIU: Nu, că mă
oftic. Că iar îmi văd colegii pe acolo. Hai unu indian.
SORIN: Indian, tată!
VALERIU: Unu cu
Amitabh Bachchan! Îl știi, nu? E ăla de care își bat ciocanu ăia din Slumdog
Millionaire. Ăla după care se aruncă copilu` în veceu.
SORIN: Bachchan, da,
îl știu. Mie totuși Drahmedra mi se pare mai meserie.
VALERIU: Băi, e tare
și Drahmedra, da nu se compară cu Amitabh.
SORIN: Fugi, mă!
Când este el acolo în Lanțu` amintirilor la bar și cântă fra-su Yaadon ki
baraat și se regăsește cu ăla mic și Drahmedra plânge pe stâlp și face cu mâna
așa, da` nu poate să facă gât că e miliția după el… ți se ridică păru!
VALERIU: Bine,
corect! Da` știi faza din Mard, când Amitabh e biciuit de gagică, da` scapă
apoi din lanțuri? Și o ia cu el pe cal și trece prin boscheți și o zgârie pe
spate? Și ea că vai, că nu știu ce? Și o duce la fabrica de sare și o freacă pe
răni?
SORIN: Da, bă!
Apăruse fabrica aia de sare așa brusc acolo!
VALERIU: Film, ce
vrei? Și ea zice: ,,Kehane ki toh baat nahi hai, phir bhi raha na jaaye…” ,,Trupul
îmi arde, dar în sufletul meu au răsărit flori.”? Și îi cântă ,,Will you marry
me?”.
SORIN: Nu zic că nu
e bun, da fiecare cu preferințele lui acuma, na! E vreun film și cu Amitabh și
cu Drahmedra?
VALERIU: Shaolay!
SORIN: Ăsta-i cu
ninja…
VALERIU: Nu shaolin.
Shaolay! Bun! Hai să vedem cum scoatem pistolu`.
SORIN: Cine mai
poate să știe cifru`?
VALERIU: Nu știu.
Poate are idee madam Casapu. Poate îl are notat pe calculator. Ia să
vedem!
Cei doi se așează la biroul d-nei Casapu. Valeriu, cu mouse-ul în mână,
caută prin dosarele virtuale.
VALERIU: My Computer, D două puncte, Filme nu. Muzică nu. Angajați nu, protecția
muncii- nu. Managenentu` calității -nu. Strict secret nu dați clic- eee! Ia să
vedem! Film?
Valeriu aprinde boxele. Se aud gemete și gâfâituri!
SORIN: Filme cu ciocane! Ia uite, amatori!
VALERIU: Vălei săraca... Bă! Ești nebun?
SORIN: Ce-i face ciobanu`!
VALERIU: Nu că ce-i
face ciobanu`! Asta-i chiar madam Casapu!
SORIN: Da, bă, ea e!
Sorin se duce la rafia lui și scoate un stick. Îl introduce în calculator.
VALERIU: Bravo, femeie! Dă-o dracu`, ne uităm altă
dată. (oprește filmul) Hai că-l pun pă stick să ne uităm la mine.
SORIN: Da mai vedem Shaolay, da?
VALERIU: Normal că vedem! Dacă scriu eu la Search? Stai așa... (scrie)
parolă seif director. Gata, uite-o! Trei de zero.
SORIN (mergând spre seif): Mai zi o dată cum e!
VALERIU: Trei de zero.
SORIN: Deci zero zero zero, da?
VALERIU: Da, mă!
Sorin deschide seiful și scoate o frumusețe de pistol.
SORIN: Ce meseriaș e! Ia uite și gloanțe. Astea sunt numai gloanțe oarbe?
VALERIU: Auăileu, da! Băga-mi-aș!
SORIN: Da` dacă punem noi o bilă de rulment pe țeavă?
VALERIU: Da, da` înseamnă să tragi numai în sus, că cade altfel.
SORIN: Păi îi punem un cingo, ca să nu mai cadă.
VALERIU: Bine așa, hai că io cobor la recuzită să iau costumele și bocancii
și ce ne mai trebuie și mă întorc, da?
SORIN: Da.
VALERIU: Cât porți la pantof?
SORIN: Patruj`doi.
Valeriu iese. Intră nea Fotea cu niște cabluri.
SORIN: Să trăiți!
NEA FOTEA: Să trăiești, să înflorești! Ca un măr, ca un păr, ca un fir de
trandafir! Singurel?
SORIN: Îl aștept pe Valeriu.
NEA FOTEA: Mergeți la o bere?
SORIN: A, nu, avem noi o treabă.
NEA FOTEA: Eu de abia aștept să termin
aici, să mă duc acasă să mănânc. Am făcut o ciorbă grecească de nota 10! Fii atent, fierbe ea, nu știu ce. Eu deja am
bătut gălbenușurile cu smântâna și am turnat compoziția în oală. Înainte am
fiert o cană de orez și acum o pun peste. Booon! Sucu` de lămâie! Storc vreo trei
lămâi cam așa, că îmi place sa fie mai acrișoară și torn
acolo.
SORIN: Tare!
NEA FOTEA: Da! Hai noroc! Sănătate și virtute!
SORIN: Numai bine, la revedere!
Nea Fotea iese. Valeriu se întoarce cu elementele respective.
VALERIU (așează în ordine efectele): Bocanci, pantaloni, veste, cagule,
mănuși. Ia vezi dacă-ți vin astea!
Sorin se dezbracă pentru a proba costumul. Valeriu scoate și el costumul de
iepuraș, pentru a se putea îmbrăca civil.
Ușa se deschide și intră doamna Casapu, cu rimelul scurs. Băieții sunt
amândoi în chiloți. Femeia pune mâna la ochi.
D-NA CASAPU: N-am văzut nimic, stați liniștiți! Poșeta...
Valeriu îi întinde poșeta.
D-NA CASAPU (CONT`D): ... și cheile dacă se poate.
VALERIU (dându-i cheile): Copilu` ce face?
D-NA CASAPU (în continuare cu mâna la ochi): N-are nimic, slavă Domnului.
Mai mult s-a speriat. Încui tu, da?
VALERIU: Da, da!
D-NA CASAPU: Și stați liniștiți băieți, rămâne între noi.
VALERIU: Mulțumim frumos. La revedere!
D-NA CASAPU: La revedere!
Doamna Casapu iese. Cei doi se îmbracă.
SORIN: Ce nu i-ai zis, bre, că probăm costume? Io nu sunt poponar, sunt
ortodox.
VALERIU: Noi salvăm aicea lumea și ție-ți arde că te crede una poponar? O
să mai conteze mâine?
SORIN: Când am să fiu președinte asta o să se apuce să mănânce borș, stai
să vezi.
VALERIU: Băi, bă-băi! Asta cu președintele nu ți-o lua prea mult în serios
așa. Că nu numa` tu salvezi
lumea!
SORIN: Auzi, mi-ai zis tu mie cumva, sau n-am auzit eu bine mai devreme, că
vrei Ministerul Culturii? Nu-i așa, nu? Nu mi-ai zis tu?
VALERIU: (îi sună telefonul) Alo, da, mamaie! Și când are deschis doctoru`
de familie? Da` nu pot azi. Că nu pot. Nu, că nici bani nu mai am. Vin, vin
acuma. Pa pa! (lui Sorin) Știi ce mă gândeam acuma? Nu scriem un manifest?
Câteva rânduri, așa...
SORIN: Nu ești prost! Dup-aia o să le vedem pă marmură. O să-l învețe la
școală pe de rost.
Se duc la calculator.
VALERIU: Cum zicem? Vrei să îi spunem Charta 2014?
SORIN: De ce?
VALERIU: Păi nu știi că a scris alde Vaclav Havel în Cehoslovacia un
manifest nasol d-ăsta anticomunist și se chema Charta 77? Au arestat milițienii
niște roackeri de-a-n boulea și Havel cu niște gagii au făcut gât.
SORIN: În fine, nu știu. Da`
sună
mișto.
VALERIU (scrie): Charta 2014. Fii antenă: ,,Sub amenințarea atacului Rusesc
asupra Ucrainei, mai mult decât atât, în numele păcii mondiale care este
amenințată de acest iminent atac... de acest atac...
SORIN: ...Commando-ul Păcii Mondiale a hotărât să acționeze...
VALERIU: Stai, ce commando, ce zici tu acolo?
SORIN: Păi așa ne numim noi.
VALERIU: I-auzi!
SORIN: Păi tu ai dat numele la manifest, io dau numele la commando.
VALERIU: ,,...Commandoul Păcii Mondiale a hotărât să acționeze azi.”
SORIN: ,,...obiectivul misiunii îl constituie...”
VALERIU: ,,... anihilarea stației de spionaj rusească acostată în
municipiul nostru, purtând numele de cod: Nava de Croazieră Bubliki. La luptă
și la izbândă! Valeriu și Sorin”
SORIN: ,,Comandanți Valeriu și Sorin”
VALERIU: ,,Comandanți... așa. Ia să văd de un plic.
Valeriu se ridică să caute plic, Sorin scoate stickul din aparat.
VALERIU: Ia uite ce plic beton! Fii atent, scriu pe el (scrie): ,,Char-ta
2014”. (la calculator) Îi dăm save! Sorine, da` cum facem, deschidem butelia și
apoi dăm foc la gaz? Că mi-e frică să nu sărim în aer și noi.
SORIN: Păi tragem cu pistolu` cu bila de
rulment de departe, știi?
VALERIU: Aha, aha! Ia, bagă sticku` aici.
SORIN: De ce? E sticku` meu!
VALERIU: Bagă, mă sticku` aici când îți
spun! O să îți cumpăr zece stickuri!
Sorin pune nedumerit stickul în plicul Charta 2014.
VALERIU: N-o tăiem?
SORIN: Stai să mă îmbrac de oraș. (se îmbracă) Am emoții, tu ai emoții?
VALERIU: Am, normal că am!
SORIN: Cu plicu` ce facem? De ce
n-ai tras tu la imprimantă manifestu`, nu știu.
VALERIU: Păi, băi! Îl lăsăm aici, pe birou la mine. Când o să îl ia astea,
să vadă ce e pe el îl trimit și ele de la una la alta, și se duce pe net. Cu
foaia ce pușca mea faci?
SORIN: Mai bine lăsăm plicu` la Consiliu` Județean.
VALERIU: Nu, că or să vină după noi. Mai bine așa, ascultă ce spun io, îl
găsește madam Casapu mâine și se uită pe el. Că noi până mâine am terminat. Ia
stai, că am o idee! (ia carioca și scrie) ,,D-na Casapu, ...uitați-vă pe ăsta
și trimiteți mai departe, Valeriu”
SORIN: Și Sorin.
VALERIU: ,,Valeriu și Sorin”.
SORIN: Nu știu, da` de când am
văzut-o babardindu-se, parcă nu mai pot să o privesc la fel ca înainte.
VALERIU: Ai văzut ce se mai cotârcea?
SORIN: Pfff!
VALERIU: Hai!
SORIN: Cu Doamne-ajută!
CRAINICA: ... iar în ceea ce privește
nava de croazieră Bubliki, aceasta a părăsit portul nostru acum douăzeci de
minute. Publicitate: Vizitați berăria Bivolaru, relaxare și savoare...
VALERIU: Cum, mă? Ne-au dejucat planurile, mă? Ăștia, mă?
SORIN: Securiști, securiști împuțiți! (strigă pe geam) Securiștiii! Securiștiii!
VALERIU: Huă! Când te gândești că puteam salva lumea! Când te gândești ce
visuri și ce planuri frumoase aveam. Sorine! Sorine!
SORIN: Da, frate!
VALERIU: Asta e, Sorine! Măcar am încercat. Măcar ne-a păsat. Măcar am avut
o clipă senzația că nu totu` pe lumea asta este inutil. Că nu totu` poate fi
măturat de... de fruia marilor imperii. Pân` la urmă- prinți sau cerșetori- o
groapă, aceeași groapă întunecată ne cere socoteală tuturor. Pământul nu face
diferențe. Pământul, la fel ca Soarele, ne tratează pe toți la fel. De ce oare
să...
CRAINICA: Revenim, dragi ascultători.
Ne cerem scuze, ne-a parvenit o informație greșită! Nava rusă de croazieră Bubliki
nu a plecat. Aceasta va rămâne în port până mâine, la orele prânzului. Ne cerem
scuze încă o dată pentru eroare. O după amiază minunată!
VALERIU: A, nu? Rahat! Hai să mergem! (stinge calculatorul)
SORIN: He he! Mă speriasem așa. Ia uite cum îmi bate inima! Ia uite cum îmi
bate inima!
Intră iar nea Fotea:
VALERIU: Să trăiți! Încuiați dumneavoastră?
NEA FOTEA: Da, încui io.
Cei doi ies.
Dimineață. D-na Casapu descuie și intră, urmată de doamna Boeru. Nea Fotea
continuă rețeta pe dialogul celor două.
NEA FOTEA (CONT`D): După ce am turnat și zeama de lămâie și
smântâna cu ou și am amestecat acolo bine, am verificat de sare și am mai pus încă
o linguriță acolo. Am mai lăsat pe foc mic încă 10
minute, ca să capete consistență. Apoi am stins focu` și am presărat patrunjel
tocat…
D-NA CASAPU: Era în bibliotecă, aici! Drept civil și drept penal. Dacă mureau,
fată, dacă mureau? Pot să aibă sechele pă viață, mititeii. Șofer inconștient!
D-NA BOERU: Nemerniciu` dracului! Numai mamă să nu fii! Numai mamă să nu
fii! Ce avocat bun știi?
D-NA CASAPU: Nea Fotea, ne lași și pe noi? (Fotea, întrerupt, iese) ... ce
și-a lăsat ăsta costumu` de iepure aici-șa? Vai de mine, am uitat să-ți zic,
fată, am intrat să-mi iau poșeta și era el și cu nebunu` și erau goi. Pe
cuvântu` meu!
D-NA BOERU: Ei, da!
D-NA CASAPU: I-am văzut cu ochii mei!
D-NA BOERU: Hohoho! Mamă, ce-aș fi vrut să văd și io asta!
D-NA CASAPU: Deci mâine, nu mai stăm la discuții, îi fac referat și scriu
acolo tot tot! Deci ăsta zboară știi cum? Io îl dau afară!
D-NA BOERU: Și cum e, fată, să vezi doi bărbați, ă?
D-NA CASAPU: Măi, e incitant așa, bine, nu boii ăștia doi...
D-NA BOERU: Ce zici, oare ai noștri... Mmm?
D-NA CASAPU: Cine știe, hai că vedem.
D-NA BOERU: Vezi că ai un plic (îl ridică și râde). De la ei!
D-NA CASAPU: ,,Charta 2014. D-na Casapu, uitați-vă pe ăsta și trimiteți mai
departe, Valeriu și Sorin”. Ce mai vreți, mă?
D-NA BOERU: Invitație de nuntă!
D-na Casapu scoate stickul și îl pune la calculator. Vine și d-na Boeru să
se uite.
D-NA CASAPU: Ce-i asta, frate?
Boxele emit sunetele actului sexual: ,,Ah,
ah!” ,,Îți place, Bugs Bunny? Mai vrei morcov?” ,,Ah, mai vreau, mai vreau!”,
,,Hăhăhăhăhă! Te-am prins iepuroiule!” ,,Vai, vai, what s up, doc? Ah, ah!”
D-NA CASAPU: Ce șantajiști nenorociți! Ce scârbe de doi lei! E schimb la
schimb, fii tu atentă!
D-NA BOERU: Fată, tot morcovu? Tu nu ești sănătoasă! Vai, da` ce dotat e
bărbată-tu! Mor de poftă aici, nebuno!
D-NA CASAPU: Nu mai râde ca nebuna! Porcii dracului care sunteți voi! Ăsta
vrea să mă bage la pușcărie! Simt că am ajuns la capăt, la capătu` capătului da` nu știu ceva inteligent să zic acuma.
Intră nea Fotea.
NEA FOTEA: Ați văzut ce e afară? S-a dat alarma, soldați peste tot! Dați
drumul repede la radio că tre` să zică ceva.
De atentat, de teroriști
CRAINICA: Cetățeni! Astăzi, doi
rebeli ucrainiei, identificați astfel după niște carboave vechi cu valoare de
talisman pe care le purtau la ei, au aruncat în aer o navă civilă rusească.
Președintele Rusiei a declarat imediat război Ucrainei. Statele Unite și
Uniunea Europeană, la rândul lor, au atacat Rusia. China, împreună cu o sumă
considerabilă de state asiatice, a intrat în război de partea rușilor. Stați în
casă! Suntem nefericiții martori ai izbucnirii celui de-al Treilea Război
Mondial.
SFÂRȘIT
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu